Investitorii fideli fac jocurile pe piața titlurilor de stat: 55% dintre ei au adus aproape 80% din bani

06 Oct. 2025, 10:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Oct. 2025, 10:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Vârsta medie a investitorilor în valorile mobiliare de stat este de 42 de ani, categoria dominantă fiind 36–45 de ani, cu o preferință pronunțată pentru obligațiunile cu maturități de 1 și 2 ani. Majoritatea investitorilor provin din mediul urban, iar Chișinăul rămâne centrul principal al subscrierilor, potriviti informațiilor Ministerului Finanțelor.

Un alt indicator important ține de fidelitatea investitorilor: 55% dintre participanți au revenit la cel puțin două emisiuni, generând aproape 80% din volumul total investit. Printre cazurile notabile se numără cel mai în vârstă investitor, în vârstă de 84 de ani, care a plasat 200.000 lei în VMS, demonstrând că aceste instrumente atrag un spectru larg de profiluri, iar cel mai tânăr investitor are 18 de ani și a plasat 20 de mii de lei.

Obligațiunile pentru doi ani au atras cei mai multe investiții de 290 de milioane de lei, cu o pondere de 45% din totalul investițiilor. 76% sun investitori din  mediul urban

De asemenea, luna martie 2025 a fost cea mai activă, cu peste 1.700 de tranzacții realizate de peste 1.100 de investitori, iar Chișinăul domină cu 1360 de investitori și o sumă de 422 de milioane de lei.

Pentru trimestrul IV 2025, Ministerul Finanțelor a publicat deja calendarul subscrierilor prin platforma eVMS.md, unde investitorii vor putea opta pentru obligațiuni cu maturități de 2, 3 sau 4 ani, în funcție de obiectivele lor financiare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.