Economia rusă, transformată în regim de război, începe să dea semne vizibile de oboseală. Unele dintre cele mai mari companii din sectoarele feroviar, auto, minier, ciment și energie au început să reducă săptămâna de lucru sau să-și trimită angajații în concediu fără plată, în încercarea de a diminua costurile salariale fără a recurge la concedieri masive, scrie REUTERS.
Potrivit Reuters, cel puțin șase giganți industriali au trecut la un regim de lucru redus. Cemros, cel mai mare producător de ciment din Rusia, cu 13.000 de angajați și 18 fabrici, a introdus o săptămână de patru zile până la sfârșitul anului, pe fondul scăderii cererii de pe piața construcțiilor și a creșterii importurilor de ciment din China, Iran și Belarus. Compania estimează că în 2025 consumul intern va scădea sub 60 de milioane de tone – nivel nemaiatins din perioada pandemiei.
Industria auto resimte și ea puternic criza. Uzina GAZ, producătorul Kamaz și Avtovaz – cel mai mare constructor auto rus, cu aproximativ 40.000 de angajați – au introdus, din august-septembrie, săptămâna de patru zile. Doar GAZ a anunțat că revine temporar la regimul de cinci zile.
Căile Ferate Ruse, cu 700.000 de salariați, au cerut angajaților din sediul central să ia trei zile suplimentare libere pe lună, pe cheltuiala proprie. Veniturile companiei au scăzut drastic odată cu reducerea transporturilor de cărbune, metale și petrol, principalele mărfuri exportate.
Alrosa, cel mai mare producător mondial de diamante brute, a redus cu 10% personalul care nu este implicat direct în exploatarea minieră și a suspendat lucrul în zăcămintele mai puțin profitabile. În același timp, compania de prelucrare a lemnului Sveza a închis o fabrică de placaj la Tiumen, concediind peste 300 de oameni.
Situația este gravă și în sectorul cărbunelui, unde aproximativ 19.000 de mineri au fost disponibilizați doar în prima jumătate a anului. În Kuzbass, cea mai mare regiune minieră a Rusiei, 18 din cele 151 de întreprinderi au fost deja închise. Gigantul Mechel și-a suspendat o parte din producție și a concediat personal.
Semnele de criză se văd și în statistici oficiale: la sfârșitul lunii august, restanțele salariale în Rusia au ajuns la 1,64 miliarde ruble, de peste trei ori mai mult decât anul trecut.
Experții de la Centrul pentru Analize Macroeconomice estimează că sectoarele economiei nelegate de complexul militar au scăzut cu 5,4% în 2025, iar creșterea PIB-ului ar putea încetini la doar 0,7–1% în acest an, după ritmurile de peste 4% din 2023 și 2024.
În timp ce Kremlinul continuă să prezinte situația economică drept stabilă, presiunile sancțiunilor occidentale, dobânzile ridicate, cererea internă slabă și concurența importurilor chineze adâncesc criza. Reducerea salariilor și scurtarea săptămânii de lucru în marile combinate industriale – multe fondate încă din epoca stalinistă – arată cât de fragilă a devenit economia rusă în contextul războiului din Ucraina.