Brazilia ar putea ajunge să „inunde” piața mondială cu zahăr. Cauzele surplusului

Piața mondială de zahăr va avea un surplus de producție în perioada următoare, în contextul tranziției globale spre automobilele electrice și a renunțării la biocombustibili produși din trestie de zahăr în Brazilia.

Conform unui studiu, cererea pentru etanol, care în Brazilia este produs în principal din trestie de zahăr, ar urma să înceapă să scadă în 2030, pe măsură ce automobilele electrice vor deveni mai răspândite. Aceasta va lăsa procesatorii de trestie de zahăr din cel mai mare exportator mondial fără altă opţiune decât să producă mai mult zahăr.

Această tranziţie în cea mai mare economie a Americii Latine este o lovitură pentru piaţa mondială a zahărului, iar consecinţele dureroase ale surplusurilor mondiale şi preţurilor reduse vor fi resimţite în ţări precum Thailanda şi India, care au un cost mai mari de producţie. În plus, va fi o lovitură pentru acei producători de etanol care recent şi-au majorat capacităţile de producţie.

„Este clar că adaptarea la noile tehnologii va reprezenta o ameninţare semnificativă pentru sectorul rafinării zahărului din Brazilia. Jucătorii din industrie ar trebui să înceapă să ia acest lucru în considerare atunci când vor lua deciziile de investiţii de acum încolo”, susţine Soren Jensen, care are o carieră de trei decenii în agribusiness.

Cel mai pesimist scenariu elaborat de autorii studiului șe așteaptă ca cererea pentru etanol se va reduce semnificativ până în 2035, până la 40%.

Începând din 2035 şi până în 2040 o cantitate suplimentară de 20% ar urma să fie pierdută, ceea ce va lăsa cererea de etanol la doar 40% din nivelul actual.

Brazilienii au început să adauge etanol în combustibili încă din anii 1970 iar cererea a explodat după 2000 când industria auto locală a început să lanseze pe piaţă automobile care rulează doar pe biocombustibili sau pe un amestec de etanol şi benzină.

În mod normal, brazilienii aleg unul din cele două tipuri de combustibili în funcţie de preţ.

Procesatorii brazilieni de trestie de zahăr pot face rapid trecerea de la producţia de zahăr la cea de etanol, ceea ce le permite să răspundă la modificările de pe piaţa mondială a zahărului.

În perioade în care există un surplus de zahăr, companiile braziliene de procesare de trestie produc mai mult etanol, ceea ce în multe cazuri contribuie la reducerea supraofertei mondiale de zahăr.

Folosirea automobilelor electrice înseamnă că Brazilia îşi va pierde capacitatea de a echilibra piaţa mondială a zahărului, afectând alte state producătoare care se luptă deja cu scăderea consumului pe măsură ce consumatorii preocupaţi de sănătatea lor evită zahărul.

#surplus de zahar #etanol #tranzitie #automobile electrice #Brazilia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză