PIB-ul național a crecut cu 1,8% în primul trimestru al 2021. Importurile au crescut, în timp ce exporturile au scăzut

18 Iun. 2021, 18:17
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
18 Iun. 2021, 18:17 // Actual //  MD Bani

Conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 miliarde lei și a înregistrat o creștere reală de 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.

Potrivit BNS, relansarea economică s-a simțit cel mai mult în domeniile:

  • comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB);
  • industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB);
  • informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB);
  • tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB);
  • construcții (+0,4% contribuție la PIB);
  • producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Evoluția pozitivă a comerțului interior cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației, indică o îmbunătățire a cererii din partea populației, generând o creștere de 4,5% a Valorii Adăugate Brute (VAB).

Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 și a avut un rezultat de +6,1% a VAB. Cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii sectorului industrial, precum și, în aceeași măsură, unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria ușoară, fabricarea de mobilă, produse din minerale nemetalice, mașini, utilaje și echipamente etc. l-a avut sectorul energetic.

O evoluție pozitivă a înregistrat și activitatea de construcții. În acest domeniu s-a înregistrat o creșterea de 5,5% datorită majorării cu 13,5% a volumului de lucrări de construcții noi și cu 18,6% a lucrărilor de întreținere și reparații curente. De asemenea, a sporit volumul lucrărilor de construcții în clădiri rezidențiale cu 16,6% și a lucrărilor de construcții inginerești cu 15,7%.

În primul trimestru, sectorul IT a înregistrat o creștere de 6,5% datorită relansării cererii pentru serviciile IT și serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenții parcului virtual  „Moldova IT Park” etc.

Majorarea consumului intern și a importurilor au determinat încasări mai mari din impozite și taxe pe mărfuri și servicii la Bugetul public național și, prin urmare, creșterea de 8,6% a Impozitelor nete pe produse au generat un impact de 1,2% la PIB.

Potrivit informațiilor, creșterea PIB a fost impulsionată de activitatea investițională și de consumul populației. Sporirea cererii interne a favorizat creșterea importurilor de bunuri și servicii cu 7,1% (în termeni reali). În același timp exporturile au scăzut cu 12,3%. Respectiv, exportul net a avut o influență negativă și a sustras 8,2% din creșterea PIB.

Evoluția pozitivă a activității investiționale a fost determinată de un șir de factori, printre care îmbunătățirea condițiilor de creditare a economiei, continuarea proiectelor investitorilor străini, a proiectelor de infrastructură, procurarea de către stat a mijloacelor de transport urban public și transport medical asistat de urgență. În acest sens, formarea brută de capital fix a crescut cu 14,2% și a contribuit cu 2,9% la PIB.

În acest trimestru a crescut consumul populației cu 2,8% creștere și +2,4% contribuție la PIB), ca rezultat al creșterilor veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum și a îmbunătățirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei și în perspectivele de creștere economică în urma atenuării consecințelor pandemiei.

Realitatea Live

01 Mai 2024, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Mai 2024, 12:44 // Actual //  Lupu Eduard

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din finanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău