Importurile de zahăr au explodat. Serbia a cucerit 51% din piața Moldovei în doi ani

Economistul Iurie Rija avertizează că, începând cu anul 2024, Republica Moldova s-a confruntat cu o invazie de zahăr alb ieftin provenit în special din Serbia și din Uniunea Europeană, fenomen care a pus sub presiune severă producătorii locali. Dacă până în 2023 importurile se mențineau la un nivel modest, de circa 12–13 mii tone anual, în 2024 acestea au explodat la peste 32 mii tone, iar în primele nouă luni din 2025 s-au ridicat deja la 34 mii tone – mai mult decât în tot anul precedent.

Valoarea totală a importurilor s-a dublat, de la circa 200 milioane lei în 2023 la peste 420 milioane lei în 2024 și aproape 450 milioane lei în primele nouă luni din 2025. Serbia, care anterior nu figura printre furnizorii de zahăr ai Moldovei, a ajuns să dețină peste jumătate din piața importurilor. Zahărul sârbesc, susținut de subvenții de stat, a fost livrat la un preț mediu de 14 lei/kg, față de 18 lei/kg pentru produsul local, adică cu 20–25% mai ieftin decât costul de producție intern.

Fără taxe vamale datorită regimului CEFTA, zahărul din Serbia a devenit principalul factor al presiunii asupra producătorilor autohtoni. În paralel, pe piață au intrat cantități tot mai mari și din Uniunea Europeană, în special din Lituania și Germania, la prețuri chiar mai mici, între 11 și 13 lei/kg. Începând cu 2025, contingentul preferențial acordat UE pentru zahăr a fost majorat la 9.000 tone pe an fără taxe vamale, ceea ce a facilitat intrarea produselor europene pe piața moldovenească. Situația a determinat chiar și producătorii locali să importe pentru a acoperi cererea internă. Südzucker Moldova a adus în 2024 peste 16 mii tone, iar în 2025 alte 13 mii tone, în mare parte din Serbia.

Un nou jucător, Sugar Bridge SRL, a devenit liderul importurilor în 2025, cu aproape 16 mii tone, 90% provenind din Serbia. În consecință, o parte semnificativă a pieței a fost acoperită cu zahăr importat, inclusiv de către fabricile locale. În fața acestor evoluții, Guvernul a decis să intervină. Începând cu 8 octombrie 2025, pentru o perioadă de 200 de zile, a fost suspendat regimul de liber schimb pentru Serbia, fiind reintroduse taxele vamale: 10% pentru primele 1.000 tone și 75% pentru restul. Măsura are scopul de a reechilibra piața și de a proteja producătorii autohtoni, fără a majora semnificativ prețurile pentru consumatori.

Autoritățile susțin că noile cote de import duty-free din UE și o recoltă mai bună în 2025 vor asigura suficient zahăr pentru piața internă. În 2024, seceta a redus drastic producția locală, la doar 28 mii tone – echivalentul a 30% din necesarul intern. În 2025, condițiile meteo mai favorabile au permis o recoltă mai bună, estimată la 78 mii tone, suficientă pentru a acoperi consumul intern. Cu toate acestea, economistul avertizează că riscurile nu au dispărut.

Ploile și eventualele înghețuri ar putea reduce randamentul sub 40 tone/ha și calitatea sfeclei, afectând producția de zahăr. În aceste condiții, importurile din Uniunea Europeană vor continua să joace un rol important pentru echilibrarea pieței. Iurie Rija consideră că intervenția guvernului a fost inevitabilă și justificată: fără protecție tarifară, industria națională a zahărului risca să fie înlocuită complet de importuri subvenționate, punând în pericol investiții de peste 130 milioane euro și circa 3.000 de locuri de muncă din mediul rural. Totuși, avertizează el, dacă recolta nu va atinge nivelul prognozat, dependența de importuri ar putea reveni, iar echilibrul între protejarea producătorilor și menținerea prețurilor accesibile pentru populație va rămâne o provocare majoră pentru autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#serbia #import #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră