„Nu măsurăm corect sărăcia” – Buzu contestă cifrele BNS despre copii flămânzi ai Moldovei

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE că sărăcia copiilor reprezintă un indicator esențial al eficienței politicilor guvernamentale și că autoritățile trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce acest fenomen. Reacția vine după ce Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat că 33,6% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de 2023, iar 17,1% se află în sărăcie extremă. Disparitățile între mediul urban și rural rămân pronunțate — 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș.

„Pentru mine, ca ministru, sărăcia copiilor este un turnesol la succesul programelor și reformelor pe care le facem. În Republica Moldova, din păcate, avem familii și copii care trăiesc în sărăcie și asta este un lucru absolut inacceptabil. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca asemenea cazuri să dispară”, a declarat Buzu.

Potrivit acestuia, Biroul Național de Statistică măsoară sărăcia prin trei metode: în funcție de cheltuieli, conform metodologiei Eurostat bazate pe venituri și prin analiza sărăciei multidimensionale, care evaluează accesul la servicii, educație și condiții de trai. Ministrul a menționat că, potrivit noilor calcule, guvernul a reușit să stabilizeze rata sărăciei, iar indicatorul multidimensional arată o ușoară scădere.

„Dacă ne uităm la familiile cu mai mulți copii din zonele rurale, acolo sărăcia este concentrată. De aceea, prin reforma Restart, încercăm să identificăm aceste familii și să le oferim un sprijin mai corect. Am dublat îndemnizația unică la naștere, oferim o îndemnizație universală de 1.000 lei pe lună pentru copii până la vârsta de doi ani și investim în alimentația gratuită în școli”, a explicat Buzu.

El a adăugat că, deși au fost mobilizate resurse importante, este nevoie de mai multă hotărâre și implicare. „Este absolut inacceptabil ca în Moldova să existe copii invizibili, pe care nu-i vedem și, din cauza asta, nu putem manifesta empatie și grijă față de ei”.

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buzu #copii #saracie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile companii petroliere de stat din China au suspendat achizițiile de țiței rusesc transportat pe mare, după ce Statele Unite au impus sancțiuni împotriva Rosneft și Lukoil – cele mai mari două companii petroliere ale Moscovei, relatează Reuters.

Decizia Beijingului vine în același timp în care rafinăriile din India, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat maritim, se pregătesc să reducă drastic importurile pentru a se conforma noilor restricții impuse de Washington ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

Potrivit surselor citate, giganții chinezi PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil au decis să evite, cel puțin pe termen scurt, tranzacțiile cu petrol rusesc livrat pe mare, din cauza temerilor privind sancțiunile financiare și comerciale. Cele patru companii nu au oferit deocamdată comentarii oficiale.

China importă aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc pe zi pe cale maritimă, însă cea mai mare parte provine din achizițiile rafinăriilor independente („teapots”), care ar putea, de asemenea, să își suspende temporar cumpărările pentru a evalua efectele sancțiunilor.

Datele firmei Vortexa Analytics arată că, în primele nouă luni ale anului 2025, companiile chineze de stat au achiziționat mai puțin de 250.000 de barili pe zi, în timp ce estimările Energy Aspects indică un volum de circa 500.000 de barili pe zi.

Divizia comercială a Sinopec, Unipec, a încetat deja cumpărarea de petrol rusesc încă de săptămâna trecută, după ce Marea Britanie a adăugat pe lista de sancțiuni Rosneft, Lukoil, mai multe nave din „flota-umbră” rusă și chiar unele entități chineze implicate în comerțul cu țiței.

De regulă, Rosneft și Lukoil nu vând direct marilor companii chineze, ci prin intermediari. Cu toate acestea, suspendarea achizițiilor de către Beijing și scăderea bruscă a cererii din India — doi dintre cei mai mari clienți ai Moscovei — vor pune presiune uriașă pe veniturile petroliere ale Rusiei și ar putea forța reorientarea exporturilor spre piețe mai mici, din Orientul Mijlociu, Africa sau America Latină.

Analiștii estimează că, în urma acestor decizii, prețurile globale ale petrolului ar putea crește semnificativ, pe măsură ce China și India vor căuta surse alternative de aprovizionare din Orientul Mijlociu sau Africa.

Înaintea anunțului privind sancțiunile americane, petrolul rusesc de tip ESPO pentru livrările din noiembrie se tranzacționa cu o primă de 1,7 dolari/baril față de Brent; după sancțiuni, prima s-a redus la doar 1 dolar/baril — semn clar al incertitudinii din piață.

În prezent, China mai importă circa 900.000 de barili pe zi de țiței rusesc prin conducte, volum furnizat exclusiv către PetroChina – flux care, potrivit traderilor, nu va fi afectat direct de sancțiunile recente.

Potrivit Reuters, această dublă lovitură – din partea Chinei și Indiei – ar putea reprezenta cel mai grav șoc pentru exporturile energetice ruse de la începutul războiului din Ucraina, reducând drastic veniturile Moscovei și perturbând echilibrul global al pieței petrolului.

#sanctiuni #petrol #china #Rusia