Euro rămâne valuta preferată a moldovenilor – peste 70% din totalul tranzacțiilor în numerar

Volumul total al operațiunilor de cumpărare și vânzare de valută străină în numerar, efectuate de băncile licențiate pe piața internă în luna septembrie 2025, a constituit 446,5 milioane euro (echivalent), în scădere cu 11,2% față de luna august, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Moneda unică europeană continuă să domine tranzacțiile valutare. În septembrie, ponderea euro a fost de 74,2% la cumpărări și 71,8% la vânzări, chiar dacă volumele au scăzut față de luna precedentă: -13,5% la cumpărări și -11% la vânzări. În total, cetățenii au vândut băncilor 255,8 milioane euro și au cumpărat 72,9 milioane euro.

Tranzacțiile cu dolari americani au reprezentat aproximativ 15,7% din totalul tranzacțiilor valutare. Cumpărările au avut o ponedere de 14,9%, iar vânzările de 18,5%. În total, populația a vândut 51,4 milioane USD și a cumpărat 18,4 milioane USD.

Cea mai mare reducere a volumelor s-a înregistrat la categoria „alte valute”, unde tranzacțiile au scăzut cu 32,1%, până la 34,4 milioane euro. Tranzacțiile în lei românești au totalizat 10 milioane euro (în scădere cu 8,3%), iar cele în ruble rusești – doar 2,5 milioane euro.

Comparativ cu septembrie 2024, volumul total al tranzacțiilor valutare în numerar a fost mai mare cu 5,8%, pe fondul unei creșteri de 9,1% la operațiunile în euro și de 5,7% la cele în dolari americani.

Creșteri s-au înregistratși la leii românești (+14,9%) și rublele rusești (+25%), în timp ce tranzacțiile în „alte valute” au scăzut cu 20,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.