Durleșteanu: Plafonarea prețurilor la carburanți – grijă față de cetățeni sau fumigene aruncate în ochii alegătorilor?

Fosta candidată la funcția de prim-ministru și ex-ministra Finanțelor, Mariana Durleșteanu, care candidează la parlamentare pe lista Partidului Legii și Dreptății, a făcut o analiză a scumpirilor la carburanți, operate în ultimele luni de către marile companii din Moldova. În urma acestora, Parlamentul a modificat legea și a întors Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică dreptul de a plafona prețurile în domeniu, scrie unimedia.info.

„Cum ajunge prețul la pompă de la 9.55 la 19.25 lei?”

Pe parcursului anului 2020-2021, când în condiții de pandemie, majoritatea țărilor treceau prin prima experiență de lockdown, cotațiile prețurilor la petrol pe bursele internaționale ne informau despre reducerea semnificativă a acestora, iar, uneori, și despre un preț negativ. Această cădere bruscă a cotațiilor a fost generată de scăderea cererii la petrol, dar și de faptul că organizația OPEC a decis scăderea producției și procesarea țițeiului în rafinării la o pondere de 70% din capacitate.

Începând cu decembrie 2020 și până în martie 2021, asistăm cu toții la o adevărată avalanșă de scumpiri. La începutul lui noiembrie 2020, cotația medie constituia circa 40-42 dolari SUA per baril. La 1 ianuarie 2021 ea trecuse de 50 dolari, la 10 februarie ea a trecut de 60 dolari, la începutul lunii martie – de 65 dolari și în prezent încă se menține la peste 60 dolari. Asta înseamnă o creștere de +50% față de noiembrie a primei componente din prețul final de la pompă, cea care constituie prețul plătit efectiv pentru petrolul importat.

Această creștere a cotațiilor a fost datorată relaxărilor începute după pandemie și reluării circulației și zborurilor. Orcum, țările membre OPEC (care reprezintă cartelul global petrolier în sine) au decis să majoreze producția de petrol ținând cont de sporirea cererii. În ultimele 5 zile consecutive am văzut o creștere a cotațiilor până la 74.68 USD/bl, datorită scăderii stocurilor de țiței în SUA, în paralel, fiind înregistrată o creștere a cererii de țiței în SUA și China, chiar dacă și cotațiile la produsele petroliere (benzină, motorină, kerosen) înca nu au crescut rigid.

Concluzionând, producția globală nu acoperă cererea post-pandemie, iar această scumpire vizibilă se atestă la toate produsele – fie este vorba de carburanți, energie electrică sau gaze naturale.

Acum, fiind clară starea de lucruri la bursele internaționale, să vedem cum se formează prețurile la carburanți în Republica Moldova.

Iată, de exemplu, componentele prețului la pompă pentru Benzina 95:

Preț la pompă – 19.25 MDL :

TVA 20% – 3.2083 MDL;

Accize – 6.496 MDL;

Total taxe și accize directe: 9.70 MDL, adică peste 50% din prețul de la pompa și care le suportă consumatorul.

Trebuie să menționez că accizele sunt o componentă fixă a prețului, stabilită prin lege, care s-a majorat cu 8.9%, începând cu 1 ianuarie 2021. Această sumă, de aproape 6.50 lei per litru ,conform legislației în vigoare, rămâne neschimbată indiferent de cum oscilează prețul la pompă – scumpire sau ieftinire. Pe de altă parte, TVA-ul e o componentă procentuală, de 20%, iar valoarea absolută crește în cazul scumpirii și se reduce în cazul ieftinirii produsului.

Pentru Diesel: preț la pompă: 16.25 MDL;

TVA 20% – 2.7083 MDL;

Accize – 2.734 MDL.

Total taxe și accize directe: 5.44 MDL, circa 33% din pret.

Este necesar să menționez că prețul la pompă include mai multe componente, cum ar fi:

Costuri de procesare și obținere carburanți (angajați, investiți obligatorii de mediu, modernizare unități producție, costuri utilități – energie electrică, gaz natural, abur tehnologic);
Costuri logistice primare (rafinărie spre depozit – autocisterne, barje, taxe, mentenanță, anvelope, viniete, avize de specialitate, salarizare șoferi);
Costuri de stocare și încărcare/descărcare la depozit (angajați, investiții, dotări depozite – mediu, siguranță, taxe, impozite);
Costuri logistice secundare (depozit spre pompă);
Costuri operaționale la stațiile PECO(salarii angajați, utilaje, costuri directe de a opera stațiile, oficiile);
Marja de profit, în limita admisibilă de catre ANRE;
Accize;
TVA;

Conform legii, marja de profit a companiei petroliere, inclusă în prețul final de la pompă, nu poate fi mai mare de 10%. Instituția statului responsabilă, ANRE cunoaște foarte bine cu ce marjă de profit au operat petroliștii.

Vreau să menționez că, piața din Moldova funcționează cu un ciclu mediu de 2 săptămâni ca efect direct față de cotațiile internaționale. În al doilea rând, fiecare companie are anumite cantități de produse stocate la depozite și stații, care ajută suplimentar la atenuarea acestor șocuri.

Nivelul acestor stocuri și nivelul cererii poate determina viteza cu care schimbările ajung să se reflecte la pompă. Spre exemplu, cotațiile internaționale la petrolul Brent au început a crește brusc la mijlocul lunii noiembrie, după o perioadă lungă de stabilitate. La pompă primele creșteri, în cazul RM, au avut loc la 11 decembrie. Moldova e o piață foarte sensibilă la preț, ceea ce înseamnă că orice scumpire afectează imediat cererea, într-un mod semnificativ, și invers – ieftinirea prețului la pompă generează o creștere simțitoare în volumele de vânzări.

În concluzie:

Constatăm că scumpirile repetate din 2021 au fost influențate, în primul rând, de scumpirea petrolului la bursele internaționale. În al doilea rând, de majorarea accizelor de la 1 ianuarie 2021, majorarea salariului minim cu 5.8%, care a însemnat necesitatea majorării salariilor și, implicit, a creșterii componentei de costuri operaționale și de deprecierea leului moldovenesc față de dolarul SUA cu 4% în 2021.

Cu certitudine, după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, piața produselor petroliere va funcționa conform principiilor unei economii de piață. Mai mult, sper ca ANRE va propune o metodologie privind stabilirea marjei comerciale într-un mod deschis, transparent discutată cu operatorii de pe piață și experții din industria petrloieră.

Din considerentele expuse mai sus, reacția unor actori politici și funcționari de stat, privitor la scumpirea carburanților, este ajustată la scopurile electorale, aruncând fumigene în ochii cetățenilor Republicii Moldova”, a menționat Mariana Durleșteanu în analiza sa.

#plafonare #preturi #Durlesteanu #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret Ve Sanayi A.Ş., sancționată în acest an de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru o practică coluzivă într-un proiect din Ucraina, a câștigat un nou contract rutier în Republica Moldova. Firma va construi drumul de ocolire a orașului Cimișlia, investiție estimată la 43,3 milioane de euro și finanțată de Banca Europeană de Investiții.

Contractul pentru construcția noului sector al drumului M3 a fost semnat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în prezența vicepremierului Vladimir Bolea. Centura va avea peste 7 kilometri și va fi construită integral pe un traseu nou, în extravilanul orașului Cimișlia. Proiectul urmărește devierea traficului de tranzit, inclusiv a transportului greu, în afara zonei urbane. Ministerul a anunțat oficial proiectul la 22 septembrie.

Proiectul include construcția a două poduri și trei intersecții denivelate, precum și instalarea iluminatului rutier, parapetelor de protecție, marcajelor și semnalizării. Lucrările sunt planificate să dureze aproximativ doi ani și jumătate.

„M3 este un drum important pentru legătura dintre centrul și sudul țării, pe traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești–frontiera cu România. Pe această rută circulă atât transport de pasageri, cât și de mărfuri, iar noul drum de ocolire va face deplasarea mai eficientă”, a declarat Vladimir Bolea.

Licitația a fost organizată în cadrul programului „Moldova Roads III B”, finanțat de Banca Europeană de Investiții. Documentele BEI confirmă că procedura pentru construcția centurii Cimișlia este desfășurată de beneficiarul proiectului în conformitate cu regulile de achiziții ale băncii, BEI nefiind ea însăși parte a contractului.

Contractul vine însă la câteva luni după ce ONUR și 53 dintre subsidiarele sale au fost sancționate de BERD. Banca a anunțat o sancțiune totală de trei ani și trei luni, formată dintr-o perioadă de excludere de un an și trei luni de la proiectele finanțate de BERD, urmată de doi ani de neexcludere condiționată.

Investigația Oficiului de Conformitate al BERD a stabilit existența unei înțelegeri necorespunzătoare menite să asigure atribuirea unui contract către ONUR într-un proiect finanțat de bancă în Ucraina. BERD a calificat fapta drept „practică coluzivă”. Compania și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu anchetatorii, circumstanțe care au fost luate în calcul la stabilirea sancțiunii.

BERD precizează că, pe durata excluderii, ONUR și cele 53 de subsidiare nu sunt eligibile să participe la proiectele finanțate de instituție. Sancțiunea se califică și pentru mecanismul de excludere reciprocă între unele bănci multilaterale de dezvoltare.

Sancțiunea BERD nu a dus însă la excluderea ONUR din licitația pentru centura Cimișliei. Potrivit documentelor de evaluare ale procedurii, compania a declarat sancțiunile aplicate de alte instituții financiare, iar situația a fost analizată. Concluzia a fost că acestea nu se extind asupra contractului respectiv, finanțat de BEI, compania nefiind sancționată de Banca Europeană de Investiții.

Anterior, solicitat să comenteze situația, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a declarat că licitația este organizată potrivit procedurilor finanțatorului și că Ministerul Infrastructurii nu intervine în desemnarea companiei câștigătoare.

ONUR nu este la primul contract important în infrastructura rutieră din Republica Moldova. Compania turcă a executat anterior lucrările pe sectorul M3 Porumbrei–Cimișlia, finanțat de asemenea din surse externe. Noul contract îi asigură continuarea intervențiilor pe coridorul M3, de această dată prin construcția centurii propriu-zise a orașului Cimișlia.