Criza locuințelor se adâncește! Autorizațiile în scădere, iar apartamentele sunt tot mai scumpe

Numărul autorizațiilor de construcție eliberate în Republica Moldova continuă să scadă, semn că piața imobiliară rămâne sub presiunea costurilor ridicate, iar prețurile apartamentelor nu vor coborî în perioada următoare.

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în perioada ianuarie–septembrie 2025 au fost eliberate 2.187 de autorizații de construire, cu 7,8% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Din total, 1.618 autorizații au fost destinate clădirilor rezidențiale, ceea ce reprezintă o scădere de 1,4% față de ianuarie–septembrie 2024. În trimestrul III al anului 2025, autoritățile locale au emis 614 autorizații de construcție pentru locuințe, confirmând un ritm mai lent al investițiilor în sectorul rezidențial.

În profil regional, diminuarea numărului de autorizații este generalizată: Regiunea Centru – minus 18 autorizații (−3,0%), regiunea Sud – minus 18 autorizații (−13,3%) și regiunea Nord – minus 12 autorizații (−6,2%).

Singurele excepții vin din municipiul Chișinău, unde s-au eliberat cu 5 autorizații mai mult (+0,8%), și din UTA Găgăuzia, unde s-a înregistrat o creștere de 18,3% (plus 20 autorizații).

Reducerea numărului de autorizații indică o temperare a activității de construcții și o ofertă tot mai redusă de locuințe noi, ceea ce limitează șansele reducerii prețurilor la apartamente.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit datelor statisttice, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#autorizații #imobil #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.