Fiecare moldovean are cel puțin un card: 49 miliarde de lei au fost tranzacționați digital

Moldovenii renunță treptat la numerar și aleg tot mai des plățile digitale. Cardurile bancare și portofelele electronice prin telefon devin principalele instrumente de plată în Republica Moldova. Banca Națională a Moldovei precizează că la sfârșitul primului semestru al anului curent în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare – ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card.

Potrivit BNM, plățile fără numerar (PFN) reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor făcute de deținătorii de carduri, iar retragerile de numerar din bancomate reprezintă doar 9,5%. „Această tendință indică o creștere puternică a adoptării plăților electronice, o preferință tot mai mare pentru comoditate și rapiditate în tranzacții, precum și o diminuare a dependenței de numerar în economia zilnică”, explică Banca Națională, într-un răspuns pentru IPN.md.

În primele șase luni ale acestui an, oamenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În comparație, retragerea de bani de la bancomate a avut loc doar în 15 milioane de cazuri, dar pentru sume mai mari – în total 49,4 miliarde de lei. Astfel, plățile digitale sunt mai frecvente, chiar dacă de valori mai mici, iar numerarul este folosit tot mai rar.

Potrivit BNM, pe termen lung, creșterea plăților PFN este vizibilă. Pe parcursul ultimilor cinci ani, plățile au înregistrat o medie anuală de creștere de 36,7% ca număr și 38,7% ca valoare.

Diferențele între orașe și sate persistă. În Chișinău se află aproape 60% dintre terminale. Accesul la plățile digitale este mai redus în localitățile mici, deși infrastructura se extinde treptat.

Lansarea sistemului MIA plăți instant, în 2024, a impulsionat această tendință, permițând transferuri rapide, inclusiv către stat. Din vara acestui an, prin MIA pot fi achitate direct din aplicațiile mobile peste 120 de servicii publice, fără comisioane.

BNM estimează că procesul de digitalizare va continua în ritm accelerat și în anii următori, impulsionat de aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) în octombrie 2025, precum și de extinderea sistemelor de plăți instant.

Instituția subliniază că toate plățile digitale sunt protejate prin tehnologii avansate, inclusiv criptarea datelor și autentificarea în doi pași, iar pentru a combate riscurile de fraudă online, BNM desfășoară în permanență campanii de educație financiară dedicate populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#plati electronice #plati online #carduri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.