Fiecare moldovean are cel puțin un card: 49 miliarde de lei au fost tranzacționați digital

Moldovenii renunță treptat la numerar și aleg tot mai des plățile digitale. Cardurile bancare și portofelele electronice prin telefon devin principalele instrumente de plată în Republica Moldova. Banca Națională a Moldovei precizează că la sfârșitul primului semestru al anului curent în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare – ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card.

Potrivit BNM, plățile fără numerar (PFN) reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor făcute de deținătorii de carduri, iar retragerile de numerar din bancomate reprezintă doar 9,5%. „Această tendință indică o creștere puternică a adoptării plăților electronice, o preferință tot mai mare pentru comoditate și rapiditate în tranzacții, precum și o diminuare a dependenței de numerar în economia zilnică”, explică Banca Națională, într-un răspuns pentru IPN.md.

În primele șase luni ale acestui an, oamenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În comparație, retragerea de bani de la bancomate a avut loc doar în 15 milioane de cazuri, dar pentru sume mai mari – în total 49,4 miliarde de lei. Astfel, plățile digitale sunt mai frecvente, chiar dacă de valori mai mici, iar numerarul este folosit tot mai rar.

Potrivit BNM, pe termen lung, creșterea plăților PFN este vizibilă. Pe parcursul ultimilor cinci ani, plățile au înregistrat o medie anuală de creștere de 36,7% ca număr și 38,7% ca valoare.

Diferențele între orașe și sate persistă. În Chișinău se află aproape 60% dintre terminale. Accesul la plățile digitale este mai redus în localitățile mici, deși infrastructura se extinde treptat.

Lansarea sistemului MIA plăți instant, în 2024, a impulsionat această tendință, permițând transferuri rapide, inclusiv către stat. Din vara acestui an, prin MIA pot fi achitate direct din aplicațiile mobile peste 120 de servicii publice, fără comisioane.

BNM estimează că procesul de digitalizare va continua în ritm accelerat și în anii următori, impulsionat de aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) în octombrie 2025, precum și de extinderea sistemelor de plăți instant.

Instituția subliniază că toate plățile digitale sunt protejate prin tehnologii avansate, inclusiv criptarea datelor și autentificarea în doi pași, iar pentru a combate riscurile de fraudă online, BNM desfășoară în permanență campanii de educație financiară dedicate populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#plati electronice #plati online #carduri #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.