Sfârșitul dominației dolarului? Monedele alternative câștigă teren rapid pe scena financiară

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se numără în 2025 printre statele cu cel mai scăzut nivel al datoriei publice raportate la PIB, potrivit datelor publicate de Visual Capitalist pe baza celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional (World Economic Outlook, octombrie 2025). Țara noastră se situează pe locul 141 din 181 de state analizate, cu o pondere a datoriei de 38% din PIB, mult sub media globală.

La nivel mondial, datoria publică continuă să crească, deși într-un ritm mai lent decât în perioada pandemiei. FMI estimează că datoria medie globală a ajuns în 2025 la 94,7% din PIB, în creștere față de 92,4% anul trecut, dar încă sub vârful istoric de 98,7% atins în 2020.

În clasamentul global, Japonia rămâne statul cu cea mai mare datorie publică – 230% din PIB, urmată de Sudan (222%) și Singapore (176%). Țări precum Venezuela și Libanul depășesc 160%, iar Grecia, care în 2020 atingea 210%, a redus datoria la 147%.

În contrast, Moldova se află în grupul statelor cu datorie redusă, alături de Comore (30%), Insulele Solomon (24%), Samoa (21%) și Timor-Leste, statul cu cea mai mică datorie de pe listă (14%).

Raportul arată o diferență semnificativă între economiile avansate și cele emergente: țările dezvoltate au o medie de 113% din PIB, cu Statele Unite la 124% și Italia la 137%, în timp ce economiile emergente se situează la 74%, deși China (84%) și India (81%) au contribuit la creșterea acestui indicator în ultimii ani.