Rapița, noua regină a agriculturii! A adus Moldovei 2,5 miliarde de lei în patru luni

21 Nov. 2025, 09:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2025, 09:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sectorul rapiței înregistrează în 2025 cel mai bun sezon din istoria Republicii Moldova. În perioada iulie–octombrie, din țară au fost exportate 279 379 de tone de rapiță în stare brută, cel mai mare volum consemnat vreodată. Nivelul reprezintă o creștere de 3,65 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și este cu 19% peste recordul sezonului 2023, considerat până acum etalonul maxim al ramurii, arată analiza economistului Iurie Rija.

Performanța este amplificată de reluarea procesării interne, pentru prima dată în ultimii 15 ani. În doar patru luni, Moldova a exportat suplimentar 38 524 de tone de ulei și șrot de rapiță, ceea ce ridică volumul total valorificat peste hotare la circa 318 mii tone. Din acest total, 88% reprezintă rapiță ca materie primă, iar 12% – produse procesate, semn că industria începe să recâștige teren pe segmentul valorii adăugate.

Estimările inițiale indicau o recoltă de aproximativ 300 mii de tone, însă realitatea depășește clar prognozele. Volumul total deja exportat — materie primă plus produse procesate — depășește nivelul recoltării estimate, confirmând un sezon ieșit din comun.

La nivel financiar, rapița stabilește un nou record absolut. Încasările din exporturi au ajuns la 2,523 miliarde de lei în primele patru luni ale sezonului — cea mai mare valoare raportată vreodată. Comparativ, în aceeași perioadă, Moldova încasa doar 597,7 milioane lei în 2022, 1,77 miliarde în 2023 și 670,6 milioane în 2024. Diferența este una colosală, pe fondul creșterii simultane a prețului și volumelor exportate. Prețul mediu a urcat la 9,03 lei/kg, cu 3% peste nivelul din 2024 și cu 20% peste cel din 2023.

Trendul robust s-a menținut și în toamnă. Doar în luna octombrie au fost exportate 21 600 de tone, la un preț mediu de 10 lei/kg, indicând o cerere solidă și constantă.

Piața rămâne concentrată: RUSAGRO-PRIM conduce detașat clasamentul exportatorilor, cu 78 591 de tone (28,1% din total). Urmează OROM-IMEXPO și VADALEX GRAINS, fiecare cu aproximativ 33,3 mii tone, cele trei companii cumulând 52% din piață.

Destinațiile confirmă orientarea accelerată spre Uniunea Europeană: România rămâne principala piață, cu 175 042 tone (preț mediu 8,96 lei/kg), urmată de Bulgaria cu 59 507 tone (9,35 lei/kg) și Grecia cu 19 205 tone (9,05 lei/kg). Împreună, aceste trei destinații absorb aproape 90% din exporturile moldovenești de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.