Rapița, noua regină a agriculturii! A adus Moldovei 2,5 miliarde de lei în patru luni

Sectorul rapiței înregistrează în 2025 cel mai bun sezon din istoria Republicii Moldova. În perioada iulie–octombrie, din țară au fost exportate 279 379 de tone de rapiță în stare brută, cel mai mare volum consemnat vreodată. Nivelul reprezintă o creștere de 3,65 ori față de aceeași perioadă a anului trecut și este cu 19% peste recordul sezonului 2023, considerat până acum etalonul maxim al ramurii, arată analiza economistului Iurie Rija.

Performanța este amplificată de reluarea procesării interne, pentru prima dată în ultimii 15 ani. În doar patru luni, Moldova a exportat suplimentar 38 524 de tone de ulei și șrot de rapiță, ceea ce ridică volumul total valorificat peste hotare la circa 318 mii tone. Din acest total, 88% reprezintă rapiță ca materie primă, iar 12% – produse procesate, semn că industria începe să recâștige teren pe segmentul valorii adăugate.

Estimările inițiale indicau o recoltă de aproximativ 300 mii de tone, însă realitatea depășește clar prognozele. Volumul total deja exportat — materie primă plus produse procesate — depășește nivelul recoltării estimate, confirmând un sezon ieșit din comun.

La nivel financiar, rapița stabilește un nou record absolut. Încasările din exporturi au ajuns la 2,523 miliarde de lei în primele patru luni ale sezonului — cea mai mare valoare raportată vreodată. Comparativ, în aceeași perioadă, Moldova încasa doar 597,7 milioane lei în 2022, 1,77 miliarde în 2023 și 670,6 milioane în 2024. Diferența este una colosală, pe fondul creșterii simultane a prețului și volumelor exportate. Prețul mediu a urcat la 9,03 lei/kg, cu 3% peste nivelul din 2024 și cu 20% peste cel din 2023.

Trendul robust s-a menținut și în toamnă. Doar în luna octombrie au fost exportate 21 600 de tone, la un preț mediu de 10 lei/kg, indicând o cerere solidă și constantă.

Piața rămâne concentrată: RUSAGRO-PRIM conduce detașat clasamentul exportatorilor, cu 78 591 de tone (28,1% din total). Urmează OROM-IMEXPO și VADALEX GRAINS, fiecare cu aproximativ 33,3 mii tone, cele trei companii cumulând 52% din piață.

Destinațiile confirmă orientarea accelerată spre Uniunea Europeană: România rămâne principala piață, cu 175 042 tone (preț mediu 8,96 lei/kg), urmată de Bulgaria cu 59 507 tone (9,35 lei/kg) și Grecia cu 19 205 tone (9,05 lei/kg). Împreună, aceste trei destinații absorb aproape 90% din exporturile moldovenești de rapiță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita. export #miliarde #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie