Prețul gazelor în Europa atinge cel mai mic nivel din ultimul an, pe fondul discuțiilor SUA

Prețul gazelor naturale în Europa a coborât la cel mai redus nivel din ultimul an, cotațiile scăzând luni sub pragul de 30 de euro/MWh la hub-ul TTF de la Amsterdam. Evoluția vine pe fondul importurilor masive de gaze naturale lichefiate (GNL), al vremii mai blânde decât în mod normal și al discuțiilor avansate privind planul american de pace în Ucraina, care au calmat piețele energetice.

Luni dimineață, prețurile futures au ajuns la 29,34 euro/MWh, aproape la jumătate față de nivelurile din februarie 2025. Este cel mai mic preț înregistrat din mai 2024 și confirmă o revenire puternică a pieței, după temerile din primele luni ale anului privind o iarnă dificilă.

Depozitele europene de gaze, afectate la începutul lui 2025 și greu de completat vara trecută, au ridicat atunci îngrijorări privind riscul unor majorări bruște de preț. Totuși, livrările solide de GNL, fluxurile constante din Norvegia și temperaturile ridicate au redus presiunea în ultimele luni și au distanțat Europa de atmosfera critică din 2022, când prețurile record au generat o criză a costului vieții.

De la începutul anului, cotațiile TTF au scăzut cu 39%, iar meteorologii prognozează temperaturi peste mediile sezoniere la începutul lunii decembrie, ceea ce reduce cererea de încălzire. Totodată, fondurile de investiții și-au diminuat pozițiile optimiste pe gazele europene, contribuind la scăderea presiunii pe piață.

În paralel, progresele discuțiilor dintre SUA și Ucraina privind un posibil acord de pace au influențat sentimentul investitorilor. Negocierile de la Geneva au avansat, deși secretarul de stat american Marco Rubio a precizat că termenul-limită de 27 noiembrie ar putea fi amânat. Speranțele unei stabilizări geopolitice sporesc încrederea în aprovizionarea energetică globală înainte de lansarea unor noi proiecte de GNL la finalul anului viitor.

În prezent, Uniunea Europeană mai importă aproximativ 10% din gazele sale din Rusia, iar planul oficial prevede eliminarea totală a dependenței energetice de Moscova până în 2027. Între timp, Europa concurează cu alte regiuni pentru GNL, iar creșterea volumelor disponibile la nivel mondial contribuie la temperarea prețurilor.

Chiar dacă prețurile actuale sunt mult sub maximele istorice din 2022, ele rămân totuși mai ridicate decât nivelurile de dinainte de criza energetică. Analiștii avertizează că situația poate rămâne fragilă, având în vedere stocurile relativ reduse pentru intrarea în iarnă și sensibilitatea pieței la evoluții geopolitice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#pret la gaze #pace in ucraina #ieftinire #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.