Serbia rămâne fără carburant? Singura rafinărie a țării, oprită din cauza sancțiunilor SUA

25 Nov. 2025, 14:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Nov. 2025, 14:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Activitatea singurei rafinării din Serbia, deținută de compania petrolieră NIS, la care care Rusia deține o participație majoritară, a fost oprită din cauza lipsei livrărilor de țiței, cel mai recent semnal că sancțiunile americane ar putea amenința aprovizionarea cu carburant a țării vecine, transmite agerpres.ro.

NIS deține singura rafinărie din Serbia, amplasată la Pancevo, în apropiere de capitala Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în Bosnia Herțegovina, Bulgaria și România.

După o pauză de nouă luni, sancțiunile SUA împotriva firmei NIS au intrat în vigoare în luna octombrie. Două companii rusești, Gazprom Neft și Gazprom, dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiunile NIS.

După intrarea în vigoare a acestor sancțiuni, băncile au încetat să mai proceseze plăți pentru NIS, iar operatorul croat de oleoducte JANAF a încetat să mai livreze țiței rafinăriei de la Pancevo. Între timp, Serbia a căutat cu disperare surse alternative de aprovizionare cu țiței pentru iarnă.

Luni, guvernul de la Belgrad a anunțat că există rezerve suficiente de carburanți pentru aprovizionarea pieței interne. Însă marți, postul de televiziune NOVA.RS TV a informat că rafinăria de la Pancevo a încetat activitatea din cauza lipsei de țiței, ceea ce înseamnă că nu va mai putea produce benzină, motorină sau combustibil pentru avioane.

O sursă din interiorul rafinăriei a confirmat încetarea activității. Rafinăria nu are combustibili în depozite, au precizat NOVA și sursa.

Duminică, ministrul sârb al Energiei, Dugravka Djedovic Handanovic a declarat că rezervele operaționale ale NIS și toate celelalte rezerve stocate la NIS însumează 89.825 de tone de motorină și 53.648 de tone de benzină. Săptămâna trecută, Handanovic a declarat că guvernul a aprobat importul a 38.000 de tone de benzină și 66.000 de tone de motorină pentru rezervele de stat.

Washingtonul solicită ca acționarii ruși să își vândă toate acțiunile la NIS și le-a acordat proprietarilor companiei trei luni pentru a găsi un cumpărător pentru participația rusească.

Statul sârb, al cărui Guvern nu a impus sancțiuni Rusiei, deține 29,9% din acțiunile NIS, în timp ce restul aparține micilor acționari și angajaților companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.