FIA a lansat Cartea Albă 2025: opt domenii de reformă pentru accelerarea integrării europene

Asociația Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA) a prezentat cea de-a noua ediție a Cărții Albe 2025 – document strategic considerat principalul instrument de dialog dintre mediul de afaceri și autorități. Publicația apare în contextul noului statut al Republicii Moldova de țară candidată la Uniunea Europeană și pune pe masă o agendă amplă de reforme menite să îmbunătățească mediul economic și să accelereze convergența europeană.

Cartea Albă este aliniată cu documentele guvernamentale care structurează parcursul de aderare – Agenda de Reforme aferentă Planului de Creștere al Republicii Moldova pentru anii 2025-2027 și Programul Național de Aderare 2025–2029. Experții au evaluat nivelul de compatibilitate la circa 85–90%, ceea ce, potrivit FIA, confirmă rolul organizației ca partener strategic al Guvernului în procesul de integrare.

„Interesul nostru comun, ca investitori, este foarte clar: reguli de joc transparente, stabile și previzibile. Cartea Albă 2025 reflectă nu doar provocările de astăzi, ci și viziunea noastră comună asupra modului în care Moldova poate deveni mai competitivă, mai durabilă și mai atractivă pentru investiții pe termen lung. Ne așteptăm ca acest document și dialogul care va urma cu autoritățile statului să devină baza unei noi etape de cooperare pentru îmbunătățirea mediului de afaceri în Republica Moldova”, a declarat Alphan Akpece, președintele FIA și Director General – Efes Vitanta Moldova Brewery.

Ediția din acest an propune opt capitole de reformă, fiecare acoperind un domeniu strategic. Investitorii solicită continuarea reformei justiției și consolidarea statului de drept, un sistem fiscal previzibil și digitalizat, ajustări pe piața muncii și legarea educației de necesitățile economiei, modernizarea cadrului concurențial, politici pentru tranziția verde, măsuri pentru accelerarea transformării digitale și competitivității telecomunicațiilor, reforme în agricultură și regimul funciar, precum și consolidarea sistemului financiar.

Documentul include recomandări pentru dezvoltarea competențelor digitale, extinderea învățământului dual, simplificarea reglementărilor, stimularea investițiilor în energie regenerabilă, trecerea etapizată la 5G, digitalizarea cadastrului, transparența tranzacțiilor funciare și accelerarea inovațiilor fintech. Scopul general este crearea unui cadru predictibil, comparabil cu standardele europene, care să favorizeze investițiile și creșterea economică.

Cartea Albă este elaborată anual din 2005, iar peste 80% dintre recomandările sale sunt preluate de autorități, potrivit FIA. Ediția 2025 continuă această tradiție și reflectă angajamentul investitorilor străini de a susține transformarea economică a Republicii Moldova prin reforme consecvente, instituții puternice și dialog deschis.

FIA reunește 24 de companii din 14 țări, cu investiții cumulate de peste 2,6 miliarde de euro și peste 20 000 de angajați în sectoare, precum agricultură, vinificație, telecomunicații, IT, sănătate, industrie petrolieră, produse farmaceutice și sector bancar.

#fia #cartea alba 2025 #integrare europeana #reforme

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul energetic maghiar MOL este interesat să cumpere activele internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane, au declarat pentru REUTERS trei surse familiare cu negocierile. Compania se alătură astfel listei tot mai lungi de potențiali cumpărători care încearcă să preia activele pe care Lukoil este obligată să le vândă până la termenul-limită impus de Washington, 13 decembrie.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva celui mai mare producător privat de petrol din Rusia în luna octombrie, în încercarea de a crește presiunea asupra Moscovei pentru a opri războiul din Ucraina. Ca urmare, Lukoil a anunțat că își va ceda activele din afara Rusiei și poartă discuții cu Exxon Mobil, Chevron, dar și cu investitori din Orientul Mijlociu, după ce SUA au respins oferta traderului elvețian Gunvor.

Divizia internațională a Lukoil, cu sediul la Viena, deține rafinării în mai multe state europene, participații în zăcăminte petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak și Mexic, precum și sute de stații de alimentare la nivel global. Potrivit uneia dintre surse, MOL este interesată atât de rafinăriile și benzinăriile Lukoil din Europa, cât și de participațiile în proiectele de extracție din Kazahstan și Azerbaidjan.

Sursele au solicitat anonimatul din cauza sensibilității discuțiilor. Departamentul Trezoreriei SUA a refuzat să comenteze, iar MOL și Casa Albă nu au oferit reacții imediate.

Una dintre surse afirmă că premierul ungar Viktor Orbán, un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump, a discutat planurile MOL în cadrul întâlnirii pe care cei doi lideri au avut-o în noiembrie. Vizita i-a adus Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile americane, permițându-i să continue importurile de petrol și gaz rusesc.

Ungaria rămâne puternic dependentă de energia rusească, iar Orbán, aflat la putere de 15 ani, încearcă să mențină relații bune atât cu Moscova, cât și cu Washingtonul. MOL urmărește, de asemenea, preluarea companiei petroliere sârbe NIS, controlată de Rusia și aflată la rândul ei sub sancțiuni americane.