Vânzarea benzinăriilor se amână: Lukoil primește timp suplimentar până în aprilie 2026

Administraţia Trump a autorizat joi derularea de tranzacţii cu benzinăriile Lukoil din afara Rusiei, acordând o derogare de la sancţiunile impuse în octombrie pentru rolul pe care veniturile companiei petroliere îl joacă în sprijinirea războiului Moscovei în Ucraina, transmite Reuters.

Potrivit unui comunicat postat pe site-ul Trezoreriei SUA, tranzacţiile cu benzinăriile Lukoil sunt autorizate până la 29 aprilie 2026, în ideea de a evita penalizarea clienţilor şi furnizorilor lor şi cu condiţia ca veniturile să nu fie transferate în Rusia.

Lukoil are aproximativ 200 de benzinării sub marcă proprie în New Jersey, Pennsylvania şi New York. Operatorul finlandez de benzinării Teboil, companie deţinută de Lukoil, care deţine aproximativ 430 de benzinării, a declarat luna trecută că îşi va închide treptat operaţiunile, pe măsură ce combustibilul se epuizează. Anterior, a declarat că se aşteaptă ca Lukoil să vândă lanţul.

Lukoil este unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa distribuţiei de combustibil din Republica Moldova şi Bulgaria, operând aproximativ 600 de benzinării în Turcia şi peste 300 în România.

Precizăm că Lukoil-Moldova are în proprietate sau gestiune o rețea de peste 100 de benzinării, trei depozite petroliere și un terminal de gaze, dar și cote de peste 20% la distribuția de produse petroliere și asigură circa o treime din importul de benzină și motorină în Republica Moldova. Statul deja a preluat în gestiune activele de la aeroport, unde compania rusă avea monopolul aprovizionării cu combustibil pentru avioane.

#derogare #aprilie 2026 #sanctiuni. sua #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.