Industria uleiului încă șchiopătează, dar firma soțului fostei viceguvernatoare BNM urcă în topul exporturilor

11 Dec. 2025, 12:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Ursu Victor
11 Dec. 2025, 12:36 // Slider //  Ursu Victor

Exporturile de ulei de floarea-soarelui ale Republicii Moldova încep să își revină în sezonul 2025–2026, după prăbușirea din anul trecut, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–noiembrie 2025, volumele livrate au ajuns la 38,2 mii tone, de șapte ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când sectorul abia a atins 5,2 mii tone. Totuși, creșterea spectaculoasă reflectă mai ales o revenire tehnică, nu o restabilire completă a capacităților industriale.

Deși exporturile au crescut față de minimul istoric din 2024, performanțele sezonului actual sunt încă modeste prin comparație cu anii de apogeu. În 2023, în aceeași perioadă, Moldova exporta aproape 98 mii tone, iar în 2022 – peste 70 mii tone. Astfel, nivelul din 2025 este cu 61% sub cel din 2023 și cu 46% sub cel din 2022. Concluzia: industria de procesare încă funcționează sub parametri normali, în ciuda unei revigorări evidente.

În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu al uleiului exportat a fost de 21,7 lei/kg, cu 18% peste media sezonului precedent și cu aproape 45% peste nivelul foarte scăzut din 2023. Corecția de preț contribuie direct la creșterea veniturilor sectorului, chiar dacă volumele sunt încă sub potențial. Încasările din export au ajuns la 831 milioane lei, față de doar 95 milioane lei în 2024. Totuși, nivelul rămâne inferior perioadelor de vârf: 1,46 miliarde lei în 2023 și 1,87 miliarde lei în 2022.

Potrivit lui Rija, luna noiembrie marchează un moment de cotitură: „Exporturi de 19,7 mii tone, cel mai mare volum lunar al sezonului, un volum de 54 de ori mai mare decât în noiembrie 2024, când sectorul s-a prăbușit la doar 368 tone, iar prețul mediu a fost de 21,96 lei/kg”.

Sectorul de procesare și export este extrem de centralizat, primii trei operatori cumulând 94% din totalul livrărilor:. Este vorba de Floarea Soarelui (Bălți) – 21,6 mii tone, lider detașat, dar încă la mai puțin de jumătate din capacitatea din 2022–2023 (41 mii tone în 2022, 96 mii tone în 2023), Danube Oil Company – 8,3 mii tone (22%) (Floarea Soarelui și Danube sunt controlate de milioanrul Vaja Jhashi n.a), Global Farming International – 5,9 mii tone (15%) (companie controlată de Ion Echim, soțul ex-viceguvernatoarei Emma Tăbîrță n.a).
Aceste cifre arată că, deși sectorul se mișcă, nu s-a produs încă o recuperare structurală.

În ceea ce privește destinațiile de export, Moldova revine pe piața UE și se clasează pe locul trei între furnizorii de ulei ai Uniunii, cu o cotă estimată la 2,2%, devansată doar de Ucraina și Serbia. În noiembrie 2025, principalele destinații au fost: Italia – 12.317 tone, Franța – 11.849 tone, România – 6.696 tone și Portugalia – 6.200 tone. În trecut, exporturile mergeau preponderent spre Orientul Mijlociu; acum, Moldova trece printr-un proces clar de „europeanizare” a traseelor comerciale.

În iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 38.247 tone și a importat 5.588 tone, un raport de aproape 7:1. Este o îmbunătățire puternică față de sezonul trecut, când raportul era practic 1:1, însă mult sub nivelurile istorice (28:1 în 2022 și 45:1 în 2023).

În noiembrie 2025, exporturile au fost de 19.727 tone, în timp ce importurile au totalizat 1.224 tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Sept. 2026, 12:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Sept. 2026, 12:10 // Actual //  Grîu Tatiana

O tranzacție de aproximativ 20 de miliarde de dolari prin care grupul american de private equity Carlyle ar urma să preia activitatea internațională a companiei ruse Lukoil este blocată de aproape 10 luni în procesul de aprobare al administrației SUA, scrie Financial Times.

Potrivit unor persoane familiarizate cu situația, tranzacția a primit aprobarea Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA, însă așteaptă aprobarea finală a administrației Trump. Dosarul ar fi rămas blocat într-un proces interinstituțional care implică inclusiv Consiliul Național de Securitate, Departamentul de Stat și Departamentul Energiei.

Carlyle susține că preluarea activelor Lukoil ar putea contribui la reducerea presiunilor de pe piața carburanților, în condițiile în care trei rafinării europene deținute de compania rusă au o capacitate semnificativ subutilizată. Grupul american ar urma să preia rafinării din România și Bulgaria, precum și participația de 45% deținută de Lukoil la o rafinărie din Zeeland, Țările de Jos.

Cele trei unități au împreună o capacitate de procesare de aproximativ 400 000 de barili de petrol pe zi. Potrivit surselor citate de Financial Times, finalizarea tranzacției ar putea permite repunerea în funcțiune a unei capacități suplimentare de 100 000–150 000 de barili pe zi.

Carlyle afirmă că activele europene ale Lukoil reprezintă o sursă de capacitate de rafinare care ar putea permite introducerea unor cantități suplimentare de benzină și motorină pe piață. Compania a transmis că așteaptă o decizie care să permită stabilirea viitorului acestor active.

SUA au impus sancțiuni împotriva Lukoil în octombrie anul trecut, în cadrul măsurilor adoptate împotriva Rusiei după invazia Ucrainei. Ulterior, Washingtonul a blocat și o tentativă anterioară de preluare a activelor internaționale ale Lukoil de către casa de tranzacționare Gunvor.

Între timp, autoritățile americane au prelungit în mod repetat licențele care permit funcționarea activelor Lukoil în perioada în care se decide viitorul acestora. Cea mai recentă licență este valabilă până la 22 octombrie, ceea ce înseamnă că tranzacția ar putea rămâne în incertitudine și după aproape un an de la începerea negocierilor cu Carlyle.