Exporturile Moldovei, dominate de un nume surpriză! Ex-soțul Olei Tira urcă pe podiumul pieței de floarea-soarelui

Republica Moldova a marcat cel mai bun sezon la exportul de floarea-soarelui din istorie, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada august–noiembrie 2025, volumele livrate peste hotare au ajuns la 271.618 tone și au depășit cu 29% precedentul record stabilit anul trecut și dublând nivelul din 2023. Comparativ cu 2022, creșterea trece de 125%, ceea ce confirmă un sezon agricol „excepțional atât cantitativ, cât și valoric”.

Performanța nu este doar una de volum. Prețul mediu de export în primele patru luni ale sezonului 2025–2026 a urcat la 11,08 lei/kg, cu 8% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 și cu 46% peste prețul scăzut din 2023, când piața traversa o fază de corecție severă. Sincronizarea între recoltă bună și prețuri ridicate a generat cel mai puternic impact financiar din ultimii ani.

Valoarea totală a exporturilor de floarea-soarelui în perioada august–noiembrie 2025 a atins 3,9 miliarde de lei, cu 40% mai mult decât în 2024. Noiembrie 2025 a fost luna de vârf a sezonului, cu 117.620 tone exportate, peste nivelul din noiembrie 2024. Deși prețul a fost ușor mai mic (11,19 lei/kg față de 11,36 lei/kg anul trecut), cantitatea mai mare livrată a compensat integral diferența.

Structura exportatorilor este următoarea: „OROM-IMEXPO” SRL devine noul lider, cu 53.379,8 tone (20% din total) (companie controlată de fostul soț al Oliei Tira, Roman Ungureanu n.a), depășind „RUSAGRO-PRIM” SRL, care a livrat 39.165,3 tone (14%). Urmează „VADALEX GRAINS” cu 21.226,4 tone (8%) și „AGRONOVA PRIM” cu 11.161,6 tone (4%). Primii patru exportatori concentrează împreună peste 46% din tot volumul exportat.

O prezență în clasament este și compania „ECATALEX-LUX” din Bălți, cunoscut tradițional pentru producția și ambalarea uleiului. Compania a exportat 8.309 tone (3%), semn că în 2025 a preferat să valorifice rapid materia primă direct la export, pe fondul prețurilor atractive și al marjelor imediate mai mari.

La nivel de piețe, Turcia rămâne principalul cumpărător, cu 118.809 tone exportate la un preț mediu de 10,75 lei/kg. Urmează România, cu 104.240 tone (10,28 lei/kg), și Bulgaria, cu 29.927 tone (11,58 lei/kg).

Turcia, cel mai mare cumpărător pentru al doilea sezon consecutiv, dictează practic nivelul regional al prețului, iar piața reacționează prompt la variațiile cererii turcești, atât în fazele de creștere, cât și în momentele de corecție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#floarea soarelui #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.