Conturi golite de Fisc: peste 44 milioane de lei aduse la buget prin executare silită

Executarea silită a adus peste 44,5 de milioane de lei la buget într-o singură săptămână, în perioada 8–12 decembrie 2025, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Sumele au fost încasate de la contribuabilii restanțieri prin diverse modalități de recuperare a creanțelor fiscale.

Conform datelor SFS, 43,85 milioane de lei au fost recuperate din conturile bancare ale contribuabililor cu restanțe, iar 0,69 milioane de lei au fost încasate din casieriile acestora. Totodată, ca urmare a acțiunilor preliminare întreprinse de autoritatea fiscală, au fost stinse prin achitare voluntară restanțe față de Bugetul public național în valoare totală de 20,96 milioane de lei.

În ansamblu, încasările la Bugetul public național administrate de Fisc au constituit, în perioada 8–12 decembrie, circa 1,2 miliarde de lei. De la începutul anului 2025 și până la 12 decembrie, veniturile acumulate la buget au ajuns la aproximativ 75,3 miliarde de lei, în creștere cu 9,4 miliarde de lei sau 14,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru asigurarea conformării voluntare, Fiscul a efectuat 366 de vizite fiscale la 337 de contribuabili, acțiuni care au vizat atât observarea directă a activității economice, cât și acordarea de consultații și sprijin explicativ privind aplicarea legislației fiscale.

În această perioadă, au fost emise 191 de decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației fiscale, fiind calculate obligații suplimentare la buget în sumă de 4,26 milioane de lei. Din această sumă, 3,16 milioane de lei reprezintă impozite, taxe și majorări de întârziere, iar 1,10 milioane de lei – amenzi aplicate. De asemenea, au fost întocmite 77 de procese-verbale contravenționale, cu amenzi în valoare totală de 11,75 mii lei.

Tot în intervalul 8–12 decembrie, autoritatea fiscală a emis 110 decizii privind restituirea TVA, fiind acceptată spre restituire o sumă de 116,36 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#restantieri #executare silită #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue