Bugetul scumpirilor. Taxe mai mari, salarii înghețate și inflație de 7%

16 Dec. 2025, 10:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Dec. 2025, 10:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

28 Iun. 2026, 09:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
28 Iun. 2026, 09:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Aproape o mie de persoane au depus anul trecut reclamații la Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), cele mai multe fiind legate de credite și depozite bancare. Potrivit raportului de activitate al instituției pentru anul 2025, intervențiile autorității au dus la recuperarea sau anularea unor sume de peste patru milioane de lei în favoarea consumatorilor.

În total, CNPF a înregistrat 914 petiții pe parcursul anului trecut. Dintre acestea, 532 au vizat sectorul creditelor și depozitelor, 159 au fost legate de asigurări, iar 107 au vizat serviciile de plată și schimb valutar.

În urma examinării sesizărilor, în sectorul creditării au fost restituite sau anulate creanțe în valoare de aproximativ 3,4 milioane de lei. Totodată, în domeniul asigurărilor, consumatorii au primit despăgubiri suplimentare de circa 877 de mii de lei, iar utilizatorii serviciilor de plată și schimb valutar au recuperat peste 218 mii de lei.

Pe lângă soluționarea petițiilor, Comisia Națională a Pieței Financiare a oferit consultanță telefonică pentru peste 3.300 de solicitări și a desfășurat campanii de informare privind educația financiară, drepturile consumatorilor și prevenirea fraudelor.