O oră de muncă va fi plătită cu cel puțin 37,28 lei în 2026: decizia Guvernului, criticată de sindicate

Salariul minim pe țară va fi majorat de la 1 ianuarie 2026 la 6 300 de lei lunar, față de 5 500 de lei în prezent, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 15%. Pentru un program complet de muncă de 169 de ore, remunerația minimă va corespunde unui tarif de doar 37,28 lei pe oră. Hotărârea a fost adoptată în ședința Cabinetului de miniștri din 17 decembrie.

Tot de la începutul anului viitor, salariul mediu lunar pe economie va ajunge la 17 400 de lei, în creștere față de 16 100 de lei în anul 2025. Autoritățile susțin că aceste ajustări au drept scop stimularea pieței muncii, creșterea atractivității ofertelor de angajare și menținerea stabilității forței de muncă.

Decizia a fost adoptată în pofida solicitărilor formulate de sindicate. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a cerut stabilirea salariului minim la 8 050 de lei începând cu 1 ianuarie 2026 sau, cel puțin, la 7 800 de lei, nivel care ar acoperi minimul de existență al unui salariat cu un copil aflat în întreținere. Potrivit CNSM, varianta aprobată reduce raportul dintre salariul minim și salariul mediu la 39,1%, sub pragurile recomandate la nivel european.

Liderii sindicali au mai atenționat că salariul minim propus nu acoperă necesitățile elementare de trai și nici nu permite acumularea unei pensii minime fără subvenții consistente din bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#salariul pe economie #sindicate #salariul minim #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional atrage atenția asupra ineficienței cheltuirii banilor publici în Republica Moldova și a problemelor cronice de planificare bugetară. Declarațiile au fost făcute de șefa misiunii FMI pentru Republica Moldova, Alina Iancu, care a răspuns la întrebarea privind modul în care autoritățile gestionează fondurile publice.

Potrivit reprezentantei FMI, prioritizarea investițiilor trebuie realizată cu maximă atenție, în condițiile în care Moldova rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar resursele disponibile sunt limitate. „Necesitățile sunt multe, dar există o lacună evidentă între ambiții și capacități. Planul de creștere al UE este o oportunitate importantă, însă aceasta trebuie valorificată corect”, a subliniat Alina Iancu.

FMI constată însă probleme sistemice în utilizarea fondurilor publice. Un semnal de alarmă major vizează practica repetată a bugetelor suplimentare, care, potrivit FMI, apare aproape în fiecare an. Acestea sunt generate, în mare parte, de realocarea banilor din bugete neexecutate către cheltuieli curente, în detrimentul investițiilor.

„Aceasta este o problemă care se repetă anual. Vorbim despre deficiențe de planificare bugetară și de control al executării bugetului”, a declarat șefa misiunii FMI.

În opinia experților Fondului, bugetele ar trebui planificate mai riguros, iar executarea lor să fie realizată eficient și cu respectarea strictă a normelor juridice în vigoare. FMI nu exclude că, pe termen mediu, ar putea fi necesară și o revizuire a cadrului legal, astfel încât acesta să fie adaptat realităților economice, însă subliniază că, în prezent, prioritatea este respectarea regulilor existente.

Totodată, FMI avertizează că autoritățile trebuie să-și concentreze eforturile pe un număr limitat de reforme și investiții prioritare, întrucât capacitățile administrative și timpul sunt limitate. Fără o disciplină bugetară mai strictă și o utilizare eficientă a fondurilor publice, oportunitățile oferite de sprijinul extern și de procesul de integrare europeană riscă să fie irosite.

„Prioritizarea investițiilor trebuie să fie făcută atent, pentru că necesități sunt multe, dar Moldova rămâne o țară săracă, cea mai săracă țară în proces de aderare la UE. Respectiv, există o lacună. Și planul de creștere UIE reprezintă oportunitate care trebuie să fie valorificată corespunzător”.