Programul „373” intră în 2026 cu rate de referință mai mari pentru creditele în lei și valută

Ratele de referință aplicabile creditelor garantate prin programul guvernamental de stimulare a investițiilor „373” vor crește ușor în prima jumătate a anului 2026, ceea ce ar putea duce la o scumpire moderată a finanțărilor pentru antreprenori.

Potrivit Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, rata de referință va fi de 5,57% anual pentru creditele acordate în monedă națională și de 1,59% anual pentru cele în valută străină.

Prin comparație, în trimestrul IV al anului 2025, ratele de referință sunt mai mici, situându-se la 5,46% pentru împrumuturile în lei și 1,22% pentru cele în valută. Astfel, ambele categorii de credite înregistrează majorări.

Calculul ratelor de referință se bazează pe media ponderată a dobânzilor la depozitele noi atrase de bănci pe termene de 6–12 luni, la nivelul întregului sector bancar, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit ultimelor date oficiale, aproape 1000 de antreprenori au accesat credite prin programul „373”, ceea ce reprezintă circa 2,36% din cele aproximativ 41 500 de întreprinderi active din Republica Moldova. Valoarea totală a finanțărilor depășește 4 miliarde de lei.

Municipiul Chișinău rămâne lider după volumul investițiilor, cu 2,566 miliarde de lei, urmat de regiunea Centru, cu 1,892 miliarde de lei. În regiunea Nord, proiectele finanțate însumează 965 milioane de lei, în Sud – 347 milioane de lei, iar în UTA Găgăuzia – 233 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#credite business #program 373 #ODA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.