Gazprom discută cu grupul ungar MOL vânzarea acțiunilor deținute la NIS din Serbia

Gazprom negociază cu compania petrolieră ungară MOL o posibilă vânzare a participației sale majoritare deținută la NIS – singura rafinărie a Serbiei -, a anunțat marți președintele sârb Aleksandar Vucic, transmite agerpres.ro.

Două companii rusești, Gazprom Neft și Gazprom, dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiunile NIS, însă trebuie să își vândă acțiunile pe care le dețin la această companie petrolieră ca urmare a sancțiunilor americane. Statul sârb deține 29,9% din acțiunile NIS, în timp ce restul aparține micilor acționari și angajaților companiei.

”Suntem informați că reprezentanții Gazprom discută, printre alții, cu grupul maghiar MOL, și nu avem nimic împotrivă. Maghiarii sunt prietenii noștri”, le-a spus jurnaliștilor Vucic.

Acesta a adăugat: ”Trebuie să finalizăm asta cânt mai curând posibil, până în 15 ianuarie”.

Băncile au oprit procesarea plăților NIS în urma sancțiunilor. Iar operatorul conductei JANAF din Croația a oprit livrările de țiței către rafinărie.

De asemenea, Vucic a anunțat că acordul Serbia privind aprovizionarea cu gaze din Rusia va fi extins cu încă trei luni. Statul balcanic rămâne unul din puținii cumpărători de gaze rusești din Europa.

Serbia dorește să adere la Uniunea Europeană, iar Guvernul de la Belgrad se confruntă cu presiuni din partea Occidentului pentru a se conforma sancțiunilor impuse de UE Rusiei, dar până acum nu a luat măsuri.

Țările vecine Serbiei se confruntă cu probleme similare, de când Washingtonul a impus sancțiuni separate companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft în octombrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#nis #sanctiuni. sua #MOL #serbia #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.