Proiect-pilot unic în Moldova: comuna Lozova are apă potabilă mineralizată

23 Dec. 2025, 16:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Dec. 2025, 16:38 // Actual //  Grîu Tatiana

Comuna Lozova, raionul Strășeni, marchează un moment important prin finalizarea proiectului de modernizare a sistemului de apeduct – un proiect de importanță strategică pentru sănătatea publică și dezvoltarea locală. După decenii în care localnicii au avut acces doar la apă tehnică sau sulfuroasă, comunitatea beneficiază, în premieră, de apă potabilă sigură și mineralizată.

Primele sonde de alimentare cu apă din localitate au fost puse în funcțiune după anii ’80, însă apa nu era potrivită pentru consum. Ulterior, în 2022, o a doua sondă a început să distribuie apă tehnică, cu un conținut ridicat de sulf. Situația s-a schimbat odată cu implementarea unui sistem modern de filtrare și mineralizare.

„Până nu am văzut acest rezultat frumos, această adevărată minune, nu am vrut să împărtășesc informația. Am preferat să ne bucurăm de un rezultat sigur, verificat, decât să avem rezerve față de rezultat”, a declarat primarul comunei Lozova, Viorel Jardan, în cadrul evenimentului oficial de finalizare a proiectului.

După efectuarea unui număr extins de analize de laborator, specialiștii au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate.

„Dintr-o apă tehnică am ajuns la filtrare și mineralizare. Iar astăzi, în urma numeroaselor rezultate de laborator, putem afirma cu certitudine că apa este potabilă și sănătoasă”, a subliniat edilul.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul companiei Aquaphor International, în parteneriat cu Aquaphor Moldova, și reprezintă primul proiect-pilot de acest tip din Republica Moldova. Un rol important în dezvoltarea și implementarea proiectului l-a avut și Ambasada Republicii Moldova în Estonia, care a contribuit activ la facilitarea cooperării dintre partenerii internaționali și autoritățile locale. Sistemul este format din trei containere dotate cu utilaje de ultimă generație pentru tratarea apei, valoarea investiției ridicându-se la peste 7 milioane de lei.

„Este un adevărat cadou pentru comunitatea noastră, pe care îl vom valorifica la maximum. Degeaba avem infrastructură, drumuri sau mașini scumpe, dacă suntem bolnavi. Avem nevoie de apă sănătoasă, de educație, de alimentație sănătoasă și de servicii medicale de calitate”, a mai declarat Viorel Jardan.

La rândul său, Eugeniu Sturza, administratorul Aquaphor Moldova, a explicat cum a fost aleasă localitatea Lozova pentru implementarea proiectului: „Acest proiect a venit, într-un fel, întâmplător. Aquaphor reprezintă nucleul european în tratarea și filtrarea apei. Din discuțiile cu domnul primar am înțeles că Lozova luptă de mult timp pentru a avea apă potabilă. Primele analize ne-au arătat că apa era de o calitate foarte slabă.”

Potrivit acestuia, au urmat zeci de teste din diferite sonde, iar decizia a fost una clară. „Am decis să venim aici, să implementăm acest proiect și să demonstrăm că și dintr-o astfel de apă se poate obține apă potabilă. Este un exemplu pentru alte localități, care pot beneficia de asemenea sisteme fără a aștepta ani la rând extinderea rețelelor de apeduct de la râuri care, în multe cazuri, nici nu mai au apă. Colegii noștri au lucrat zi și noapte pentru a lansa proiectul în ajun de sărbători, ca să putem oferi copiilor și familiilor din Lozova apă mineralizată. Din toate analizele efectuate, această apă este mai bună decât cea din Chișinău”, a spus Sturza.

Autoritățile locale consideră că proiectul de la Lozova poate deveni un model replicabil la nivel național, demonstrând că soluțiile moderne de tratare a apei pot fi implementate eficient și rapid, fără investiții masive în rețele de aducțiune pe distanțe mari.

03 Sept. 2026, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Sept. 2026, 12:15 // Actual //  Ursu Victor

Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege privind instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Măsura ar urma să fie aplicată până la 31 decembrie 2027 și vizează, în principal, importurile de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui.

Potrivit proiectului, aceste produse vor putea fi importate doar în baza unei licențe eliberate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Sunt prevăzute și unele excepții pentru anumite categorii de semințe destinate însămânțării.

Licențele vor putea fi solicitate de persoane juridice sau fizice care desfășoară activități în domenii precum creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, morăritul și producerea hranei pentru animale. Cererile urmează să fie examinate de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și ai asociațiilor de profil. Licența va fi eliberată gratuit.

Totodată, agenții economici care vor primi licență nu vor avea dreptul să comercializeze sau să exporte cerealele și oleaginoasele importate în baza acestui mecanism. Guvernul va putea prelungi perioada de licențiere, la propunerea Ministerului Agriculturii, cu cel mult 12 luni.

Autorul inițiativei, deputatul Serghei Ivanov, motivează necesitatea intervenției prin situația dificilă a agricultorilor și riscul ca importurile masive de cereale și oleaginoase, în special din Ucraina, să pună presiune suplimentară asupra prețurilor de pe piața internă. În nota de fundamentare se arată că diferența dintre prețurile interne și cele din portul Constanța ajunge în anumite cazuri la circa 1,5 lei pentru un kilogram de grâu.

Potrivit documentului, autorii proiectului se tem că o creștere a importurilor ar putea obliga agricultorii moldoveni să-și vândă producția la prețuri mai mici decât costurile de producție, ceea ce ar putea genera probleme la achitarea creditelor, leasingurilor, salariilor și obligațiilor față de furnizori și, în cazuri extreme, insolvență sau faliment.

În nota de fundamentare se mai precizează că un mecanism similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut un efect benefic pentru producătorii autohtoni. Autorii consideră că, în condițiile în care sectorul agroalimentar continuă să se confrunte cu dificultăți, menținerea licențierii importurilor reprezintă în continuare o soluție de protecție a producătorilor locali. Implementarea mecanismului nu ar necesita cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat.