Coridorul Vertical din care face parte și Moldova, sub semnul eșecului: nicio ofertă la licitațiile pentru gaz

Licitațiile organizate pe 22 decembrie pentru rezervarea capacităților de transport a gazului natural lichefiat (GNL) american din Grecia către Ucraina s-au încheiat fără niciun participant, evidențiind dificultățile majore cu care se confruntă Coridorul Vertical, inclusiv pe segmentul care traversează Republica Moldova.

Cele trei licitații au vizat rutele Revithoussa, Alexandroupolis și conducta Trans-Adriatică (TAP), destinate acoperirii necesarului de gaze al Ucrainei pentru luna ianuarie. Potrivit unei analize Kathimerini, citată de economedia.ro, nicio companie nu și-a manifestat interesul pentru aceste capacități, în pofida importanței strategice a proiectului pentru securitatea energetică a Europei de Est.

Un element notabil a fost absența companiei elene DEPA, care semnase recent un memorandum cu Naftogaz pentru livrarea de gaze către Ucraina în perioada decembrie 2025 – martie 2026. În licitațiile anterioare, DEPA rezervase o mare parte din capacitățile disponibile, însă incertitudinile apărute au determinat compania să se retragă temporar.

Coridorul Vertical, recunoscut de SUA drept rută strategică pentru transportul GNL american din Grecia către Ucraina și alte state din regiune, este considerat mai costisitor decât alternativele din Europa Centrală. Gazele livrate prin Polonia, Ungaria, Lituania sau Croația ajung pe piața ucraineană la prețuri mai mici, iar aceste state au contractat deja aproximativ 3,6 miliarde de metri cubi din cele 4 miliarde necesare Ucrainei pentru această iarnă.

Republica Moldova face parte din Coridorul Vertical prin operatorul Vestmoldtransgaz, care, alături de Transgaz România, LLC Ucraina și ICGB a propus reduceri de până la 50% ale tarifelor de tranzit pentru a stimula utilizarea rutei. Cu toate acestea, ancheta Direcției Generale pentru Concurență a Comisiei Europene (DGcomp) privind legalitatea acestor reduceri a creat incertitudine în rândul traderilor și a întârziat aprobarea finală a produselor de capacitate.

Abia după ce DGcomp a transmis o scrisoare de permisiune provizorie, autoritățile de reglementare din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina au aprobat licitațiile. Surse guvernamentale de la Atena susțin însă că această ambiguitate a Bruxelles-ului a descurajat potențialii participanți.

În acest context, ministrul grec al Energiei a cerut sprijin politic mai ferm din partea UE pentru Coridorul Vertical, subliniind necesitatea reducerii dependenței de gazul rusesc. Mesaje de susținere au venit și din partea Statelor Unite, ambasadorul SUA în Grecia reafirmând rolul Greciei ca poartă de acces pentru rute energetice sigure, care includ și Republica Moldova.

Interesul se mută acum asupra următoarelor licitații, programate pentru 26 ianuarie, care ar trebui să acopere necesarul de gaze al Ucrainei pentru luna februarie. Totodată, pe 14 ianuarie este așteptată o nouă rundă de discuții între DGcomp și operatorii de transport, fără de care Coridorul Vertical – inclusiv segmentul ce traversează Republica Moldova – riscă să rămână necompetitiv și subutilizat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#coridor vertical #gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.