Scandal la facturile de gaz: moldovenii ar plăti cu sute de milioane de euro în plus

Fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi susține că cetățenii Republicii Moldova achită în facturile la gaze un suprapreț față de costul real la care statul a procurat gazele naturale pentru anul 2026. Într-o postare pe Facebook, acesta afirmă că diferența dintre prețul de achiziție și tariful plătit de populație ar ajunge la sute de milioane de euro.

Potrivit datelor prezentate de Verbițchi, compania Energocom a asigurat peste 75% din necesarul de gaze pentru iarna 2025–2026, iar încă din septembrie 2025 ar fi fost contractate peste 90% din volumele necesare pentru întregul an 2026. Statul ar fi cumpărat în total 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro pentru mia de metri cubi, pentru care din buget au fost alocați 320 de milioane de euro.

Conform structurii costurilor prezentate de Verbițchi, 60,52% din această sumă reprezintă prețul gazelor propriu-zise, 28,39% serviciile de transport, 4,84% distribuția, 4,51% furnizarea, iar 1,54% componenta de corectare.

În același timp, cetățenii achită în prezent un tarif de 16,74 lei pentru un metru cub de gaze. Dacă acest tarif este aplicat asupra volumului anual de 782 de milioane de metri cubi, rezultă încasări de aproximativ 667 de milioane de euro, ceea ce înseamnă un supraplus de circa 347 de milioane de euro față de suma plătită de stat pentru achiziția gazelor.

Verbițchi susține că, la prețul de 410 euro pentru mia de metri cubi, tariful real pe care ar trebui să îl plătească populația ar fi de aproximativ 11 lei per metru cub cu TVA inclus, nu 16,74 lei. Diferența de aproape 5,75 lei pentru fiecare metru cub ar genera, potrivit calculelor sale, un profit de circa 229 de milioane de euro obținut pe seama consumatorilor.

Fostul consilier afirmă că această diferență nu ajunge în bugetul de stat, ci este direcționată către diverse companii din sectorul energetic, inclusiv firme apropiate guvernării. El indică în special compania Vestmoldtransgaz, care ar încasa aproape 28,4% din sumele plătite de cetățeni pentru servicii de transport.

În același context, Verbițchi aduce și acuzații privind achiziții publice dubioase, menționând că același software ar fi fost cumpărat atât de Moldovagaz și Chișinău-Gaz cu 52,6 milioane de lei, cât și de Energocom cu încă 7 milioane de lei, inclusiv prin contracte în euro, ceea ce ar contraveni legislației. El afirmă că datele sunt preluate de pe platforma achizitii.md și din surse media finanțate de stat, iar concluziile, spune el, le aparțin cititorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #facturi #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aeroportul Chișinău intră în sezonul de iarnă 2026–2027 cu o rețea de 61 de destinații directe din 30 de țări, operate de 25 de companii aeriene. De la marile capitale europene până la plajele exotice din Vietnam, Egipt și Emiratele Arabe Unite, pasagerii vor avea la dispoziție o ofertă diversificată de zboruri, în contextul în care traficul aerian din Republica Moldova continuă să înregistreze creșteri.

Potrivit programului anunțat de administrația aeroportului, odată cu trecerea la ora de iarnă, pasagerii vor putea călători direct spre orașe precum Amsterdam, Paris, Londra, Roma, Berlin, Viena, Praga, Barcelona, Lisabona, Copenhaga și Dublin. Printre destinațiile mai îndepărtate se numără Dubai, stațiunile egiptene Hurghada, Sharm el-Sheikh, Marsa Alam și El Alamein, dar și insula Phu Quoc din Vietnam.

Germania rămâne una dintre țările cu cele mai multe conexiuni aeriene directe din Chișinău. Programul include Berlin, Dortmund, Dresda, Düsseldorf, Frankfurt, Hamburg, Memmingen, Nürnberg și Stuttgart. Pentru Frankfurt sunt disponibile două aeroporturi, Frankfurt Main și Frankfurt-Hahn.

O ofertă extinsă este disponibilă și pentru Italia, unde pasagerii pot zbura spre Bologna, Milano, Roma, Torino, Veneția și Verona. În cazul orașului Milano, cursele sunt operate prin aeroporturile Bergamo și Malpensa.

Pentru cei interesați de destinațiile turistice, sezonul de iarnă aduce conexiuni spre Alicante, Barcelona și Valencia, în Spania, dar și spre Antalya și Istanbul, în Turcia. Zborurile directe spre Istanbul sunt prevăzute atât pe aeroportul principal al orașului, cât și pe Sabiha Gökçen.

Rețeaua mai include destinații din Europa Centrală și de Est, precum Brașov, București, Varșovia, Wrocław, Bratislava, Budapesta, Sofia și Riga. Totodată, vor fi disponibile legături aeriene cu Tbilisi și Batumi, în Georgia, Baku, în Azerbaidjan, Erevan, în Armenia, și Tel Aviv, în Israel.

Extinderea și diversificarea rețelei de destinații vine pe fondul unei creșteri susținute a traficului de pasageri. Numai în luna septembrie 2026, Aeroportul Chișinău a deservit 761.886 de pasageri, cu 17,9% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Creșterea în termeni absoluți a constituit 115.927 de călători.

Mai mult, rezultatul a depășit cu 113.886 de pasageri estimările administrației aeroportuare, ceea ce înseamnă că prognoza lunară a fost realizată în proporție de 117,6%.

Antalya a fost cea mai solicitată destinație în septembrie, cu 119.366 de pasageri, reprezentând aproximativ 15,7% din traficul total. Pe locul al doilea s-a situat Istanbul, cu aproximativ 65.600 de pasageri, urmat de Tel Aviv, Londra și Sharm el-Sheikh.

Cele mai mari creșteri ale numărului de călători au fost înregistrate pe rutele spre Tel Aviv, cu 8.931 de pasageri suplimentari, Istanbul, cu 7.441, Erevan, cu 6.765, Paris, cu 6.186, și Atena, cu 5.890 de pasageri în plus față de septembrie 2025.

Destinațiile noi au atras, la rândul lor, 26.635 de pasageri, echivalentul a aproximativ 3,5% din traficul total al lunii. Printre cele mai populare s-au numărat Bratislava, Batumi, Sofia, Corfu, Rimini și Rodos.

#curse #Aeroport #destinatii