Două rafinării din România se opresc: ce se va întâmpla cu aprovizionarea Moldovei cu carburanți

Două dintre cele trei rafinării din România își vor opri activitatea în luna februarie, situație care ar putea influența și piața petrolieră din Republica Moldova, dependentă în mare parte de carburanții importați de peste Prut.

Rafinăria Petromidia a Rompetrol intră într-o revizie generală programată, iar Petrotel-Lukoil se află în mentenanță, într-un context complicat de sancțiunile internaționale impuse Rusiei. Astfel, în această perioadă, doar rafinăria Petrobrazi a OMV Petrom va funcționa fără oprire, scrie economedia.ro.

Cele două rafinării oprite reprezintă aproximativ 70% din capacitatea de rafinare a benzinei și motorinei din România. Cu toate acestea, autoritățile române dau asigurări că nu vor exista probleme de aprovizionare.

Ministerul Energiei de la București a anunțat că a cerut principalilor operatori din sector informații despre capacitatea de a acoperi consumul, fie din producția proprie, fie prin importuri din surse care nu se află sub sancțiuni internaționale. Potrivit ministerului, răspunsurile primite confirmă că piața poate fi aprovizionată fără disfuncționalități, inclusiv prin suplimentarea importurilor.

În ceea ce privește oprirea programată a rafinăriei Petromidia, Rompetrol a comunicat că își va onora integral obligațiile contractuale, livrările urmând să fie asigurate din stocurile existente și cu sprijinul diviziei de trading a grupului KMG International.

Ministerul Energiei de la București mai precizează că nu există motive de panică, iar stocurile actuale ar fi suficiente pentru acoperirea cererii timp de aproximativ o lună, perioadă în care vor fi utilizate și importuri suplimentare.

România are cea mai mare capacitate de rafinare produse petroliere din regiune, cu cele trei rafinării ale sale. Aceasta este și principalul furnizor de carburanți pentru țara noastră. Conform ultimelor date de la ANRE, peste 99% din benzina importată în Moldova provine din România, iar la motorină – circa 79,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#rafinarii #piata petroliera #carburanti #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.