Gaz rusesc out, LNG american in! Washingtonul rescrie harta energetică a Moldovei

Christopher Smith, asistentul secretarului de stat al Statelor Unite, a declarat într-un interviu pentru ipn.md, că securitatea energetică rămâne o problemă-cheie pentru Republica Moldova, iar implicarea companiilor americane în regiune va contribui la creșterea stabilității și siguranței aprovizionării cu energie.

Oficialul american a fost întrebat despre impactul potențial asupra piețelor energetice regionale, inclusiv a celei din Republica Moldova, în contextul informațiilor recente potrivit cărora Lukoil ar fi acceptat să-și vândă activele internaționale unei companii americane, tranzacție ce ar urma să fie aprobată de autoritățile de reglementare din SUA.

Christopher Smith a subliniat că energia reprezintă o componentă majoră a cooperării bilaterale moldo-americane, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Potrivit acestuia, administrația de la Washington este „foarte entuziasmată” de investiția de 130 de milioane de dolari în linia de transport energetic Strășeni–Gutinaș, proiect care va sprijini eforturile Republicii Moldova de a-și reduce dependența de petrolul și gazele rusești.

„Aceasta este o prioritate strategică pentru administrația noastră, nu doar în Republica Moldova, ci în întreaga Europă”, a declarat oficialul american.

El a menționat că, datorită investițiilor realizate, Republica Moldova beneficiază deja de surse mai stabile și mai sigure de gaze și electricitate, iar pentru prima dată a început să importe gaze naturale lichefiate (LNG) din Statele Unite, prin intermediul rețelelor de transport din regiune.

Referindu-se la Rosneft și Lukoil, Christopher Smith a precizat că autoritățile americane vor colabora îndeaproape, prin Departamentul Trezoreriei, cu investitori precum Carlyle și alți potențiali actori interesați de acest sector. Detaliile tranzacțiilor urmează să fie stabilite, având în vedere că informațiile sunt de ultimă oră.

„Partea bună este că implicarea companiilor americane în Republica Moldova sau în alte state din regiune înseamnă surse de energie mai fiabile și mai sigure, esențiale pentru dezvoltarea economică”, a conchis secretarul de stat al SUA.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.