45 de afaceri vor obține ajutor financiar din partea statului. Cum au accesat banii

Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură a anunțat 45 de proiecte câtigătoare a granturi în sumă totală de 26 de milioane de lei. valoarea investițiilor oferite de acești antreprenori este de 40 de milioane de lei. Astfel, cu ajutorul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural (FNDAMR), bugetele au fost majorate de aproape 7 ori.

Beneficiari

24 de proiecte start-up vor fi lansate și gestionate de femei-fermier și 21 de afaceri start-up de tineri fermieri, demonstrând în acest sens un interes sporit în lansarea afacerilor agricole, fiind un sector strategic al economiei țării.

Domenii de activitate

Conform datelor preliminare, oferite de subdiviziunile teritoriale ale AIPA, 22 de proiecte vor viza înființarea/modernizarea plantațiilor multianuale cu planificarea înființării plantațiilor multianuale pe o suprafață de peste 128 ha și achiziționarea tehnicii și utilajului agricol necesar pentru prelucrarea acestora. Drept rezultat al finanțării proiectelor start-up vor fi înființate 32,7 ha de plantații pomicole (prun, cireș, vișin, piersic, măr), plantații nucifere – 79,2 ha (alun și nuc), plantații viticole – 6,8 ha, culturi aromatice – 5,9 ha (levănțică) și arbuști fructiferi (mur, zmeur și coacăză) – 3,8 ha.

De asemenea, grație mecanismului de plată „subvenții în avans pentru start-up-uri” vor fi lansate10 afaceri în sectorul zootehnic, dintre care, 7 proiecte vor viza înființarea fermelor apicole, iar alte trei, înființarea/modernizarea fermelor de bovine, ovine și suine. 8 proiecte investiționale vizează combinarea investițiilor compatibile prin combinarea a două sau mai multe submăsuri de sprijin. Prin urmare, 7 proiecte investiționale urmează a fi realizate în domeniul apicol prin achiziționarea familiilor de albine precum și a utilajului necesar pentru extragerea și procesarea mierii de albine iar un proiect are ca scop creșterea bovinelor și prelucrarea laptelui.

Alte trei proiecte vor dezvolta afaceri precum: fabrică de patiserii, vinărie și a un frigider- investiții în dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare și doar două proiecte start-up țintesc edificarea serelor pe o suprafață de cca 1,92 ha.

Scopul proiectului

Finanțarea proiectelor start-up prin mecanismul ”subvenții în avans” are drept scop furnizarea de noi oportunități tinerilor și femeilor fermieri ce au curaj sărămână acasăși să-și folosească potențialul pentru dezvoltarea unei afaceri proprii acasăși să creeze noi locuri de muncă în țară.

#Granturi #AIPA #finanțare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2022, în perioada crizei energetice, Republica Moldova a plătit în plus 12 milioane de lei timp de 3 luni din cauza reticenței directorului Energocom de a cumpăra energie electrică de la producătorii moldoveni, potrivit declarației directorului ML Energy, Veaceslav Moldovan, făcută în cadrul emisiunii „Teritoria Svobodi”.

„În ciuda contractului negociat, în octombrie 2022, pentru cumpărarea a 20 MWh în noiembrie, Bînzari a refuzat și a cumpărat toată energia electrică din România. Astfel, Republica Moldova putea economisi 12 milioane de lei pentru 20MWh. Pierdere directă – (231 euro – 188 euro)*20MWh*720 ore = 619.200 euro = 19.20 * 619.200 euro = 11.888.640 lei / 330.000.0000 kWh = 0.036 lei. În cadrul grupului ML Energy nu există niciun producător eligbill.”, a punctat Moldovan

Directorul Energocom, Victor Bînzari, contactat de BANI.MD, susține că în grupul dlui Moldovan sunt mai multe companii care au statut eligibil și au un tarif stabilit de ANRE cu care trebuie să vândă energia.

„Noi cu toate companiile care au statut eligibil suntem obligați prin lege să le cumpărăm energia la prețul stabilit de ANRE. În acel contract erau câteva companii care aveau contract cu noi, ei fiind parte a grupului ML Energy, dar voiau să ne vândă energie la un preț mai mare pe fundalul crizei energetice și a prețurilor mai mari din piață. Respectivele companii nu au vrut să vândă cu un 1 leu energia către Energocom, dar prin intermediul ML Energy cu un preț mai mare. Mai mic decât cel din piață, dar mai mare față de tariful stabilit de ANRE”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom spune că cei care au contracte și tarife stabilite de ANRE, au garanția că statul le cumpără curentul pentru o anumită perioadă. Este vorba de 10-15 ani.

„Oare când vedem că este convenabil pe piață vindem la prețul mai mare de piață, iar când e mai mic pe piață, vindem cu prețul stabilit de ANRE, și de fiecare dată încercăm cumva să ne jucăm cu aceste principii. Problema ei că ei aveau posibilitatea să vândă la Premier Energy, Navitas și la FEE Nord. Or, celelalte companii nu au vrut să aibă relații cu dl Moldovan. Jumătățile de adevăr nu sunt chiar corecte. Ba mai mult, în urma discuțiilor pe care le-am avut la ANRE, dl Moldovan a spus că nu este vorba de preț ci e vorba de principiu ca să vândă energie la Energocom”, a conchis Bînzari.