Iarnă grea pentru Europa: depozitele de gaze au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani

11 Feb. 2026, 17:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Feb. 2026, 17:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Depozitele de gaze ale Europei se golesc rapid pe fondul temperaturilor scăzute din această iarnă, iar nivelul de umplere a ajuns la cel mai redus prag din ultimii cinci ani. La 9 februarie, stocurile medii din Uniunea Europeană erau de doar 36%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, în condițiile în care sezonul rece nu s-a încheiat.

Situația este și mai dificilă în unele dintre cele mai mari economii europene. Germania avea depozitele umplute în proporție de 26%, iar Olanda doar 18%. România se află peste media europeană, cu un grad de umplere de aproximativ 45%, echivalentul a circa 1,45 miliarde de metri cubi de gaze.

De la începutul sezonului rece și până la începutul lunii februarie, în Europa au fost retrase din depozite aproximativ 52 de miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce înseamnă că aproape toate volumele injectate vara trecută au fost deja consumate. Dacă temperaturile scăzute persistă, extracțiile ar putea continua cel puțin încă o lună.

Autoritățile germane dau asigurări că aprovizionarea este, deocamdată, sigură, datorită importurilor prin conducte din Norvegia și a infrastructurii LNG dezvoltate în ultimii ani. Totuși, specialiștii avertizează că adevărata provocare va veni la primăvară, când depozitele vor trebui reumplute de la niveluri foarte scăzute.

Reumplerea va fi mai dificilă în contextul în care Uniunea Europeană continuă reducerea dependenței de gazele rusești. Noile măsuri prevăd limitarea importurilor în baza contractelor pe termen scurt chiar din acest an, ceea ce va pune presiune suplimentară pe piață și, implicit, pe prețuri.

Înainte de 2022, Rusia asigura până la 40-45% din importurile de gaze ale UE. În prezent, ponderea a scăzut la aproximativ 13%, pe fondul diversificării surselor de aprovizionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.