Portul Internațional Giurgiulești, vândut românilor, ar putea rămâne sub regim special până în 2075

Statutul special al Portului Internațional Liber „Giurgiulești” ar putea fi extins dincolo de 2030, iar terenurile pe care este amplasat ar urma să fie transmise în drept de superficie până la 31 decembrie 2075, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

În nota informativă se arată explicit că legislația actuală ”nu reglementează alte aspecte de funcționare a PILG după anul 2030”, iar „nesincronizarea perioadei de transmitere a terenului către Investitorul General și perioada de expirare a legii prenotate, generează incoerență și confuzie pentru agenții economici rezidenți ai portului și Investitorul General”. Autorii susțin că intervenția este necesară pentru „asigurarea unui cadru normativ transparent, coerent și previzibil”, în vederea dezvoltării continue a obiectivului de infrastructură strategică.

Proiectul prevede că terenurile principale ale portului, cu suprafețele de 9,5748 ha și 45,6547 ha, precum și cele pentru extindere, rămân bunuri din domeniul public al statului, dar sunt transmise Investitorului General în drept de superficie până la 31 decembrie 2075. Se introduce și obligația plății unei redevențe anuale către bugetul de stat, achitată anticipat până la 31 ianuarie, care „se constituie ca venit la bugetul de stat și poate fi ajustată periodic în funcție de parametrii economici relevanți și a evaluărilor independente”. Potrivit analizei de impact, acest mecanism „urmează să crească veniturile la bugetul public național”.

La expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe teren vor reveni statului, fără compensație dacă au fost amortizate sau cu despăgubiri egale cu valoarea contabilă în cazul în care nu sunt integral amortizate.

Documentul mai prevede că, după 2030, regimul vamal și fiscal al portului va fi aliniat la normele Uniunii Europene în materie de concurență și regimuri vamale. Totodată, impozitul pe venitul rezidenților va fi aplicat conform regimului general al Republicii Moldova.

Potrivit noite informative, la sfârșitul anului 2025 în PILG erau înregistrate 74 de companii rezidente. Valoarea totală a investițiilor realizate până la 31 decembrie 2024 a constituit 137,3 milioane dolari, dintre care 57,2 milioane dolari, adică aproximativ 47,7%, au fost investite de Investitorul General, ÎCS „Danube Logistics” SRL. Numărul mediu al angajaților companiilor din port a fost de 806 persoane la finele anului 2024.

În 2024, volumul total de mărfuri transbordate prin port a constituit 1,8 milioane tone, chiar dacă a fost în scădere cu 20,9% față de anul precedent. În același an, rezidenții au achitat impozite și taxe în sumă totală de peste 1,43 miliarde de lei, dintre care 645 milioane lei accize și 679,8 milioane lei TVA.

Autorii proiectului argumentează că Portul Internațional Liber „Giurgiulești” „confirmă statutul de infrastructură de transport de importanță strategică pentru Republica Moldova”, iar continuitatea activității și dezvoltării acestuia „devine crucială pentru asigurarea securității economice și dezvoltării Republicii Moldova”.

Precizăm că, ieri, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a anunțat că va finaliza în scurt timp tranzacția de vânzare a companiei Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (GIFP), către Portul Constanța. Contractul de vânzare-cumpărare a acțiunilor, suma căruia nu a fost anunțată, a fost semnat la 31 decembrie 2025 și a fost aprobat de partea română pe 12 februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#2075 #statut special #portul internațional giurgiulești #vandut #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.