Guvernul respinge planul deputaților de a elimina plafoanele la tranzacții în numerar

Guvernul nu susține eliminarea plafoanelor la tranzacțiile în numerar, potrivit avizului care va fi examinat în ședința Executivului din 25 februarie, în contextul unui proiect de lege depus de un grup de deputați.

Parlamentarii propun abrogarea integrală a Legii privind efectuarea decontărilor în numerar și modificarea unor acte normative conexe, inclusiv Legea privind antreprenoriatul, Codul fiscal și Codul contravențional. Autorii susțin că legea adoptată în 2024 ar conține „prevederi excesiv de restrictive” și ar fi impus limite mai dure decât cele aplicate la nivel european. Astfel, tranzacțiile între persoane fizice sunt limitate la 100 000 de lei per operațiune, iar pentru vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile și a mijloacelor de transport plafonul este de 200 000 de lei. În cazul achizițiilor de produse agricole de la persoane fizice, predării deșeurilor sau altor domenii considerate cu risc fiscal ridicat, sunt stabilite limite distincte pentru plățile în numerar. Deputații susțin însă că aceste limite afectează atât cetățenii, cât și mediul de afaceri.

Pe de altă parte, Executivul explică în aviz că aceste măsuri au fost adoptate pentru „instituirea unui cadru normativ care să reglementeze normele de efectuare a tranzacțiilor în numerar” și pentru a diminua riscurile de utilizare a numerarului în scopuri ilegale. În document se arată că stabilirea limitelor „reduce posibilitatea utilizării persoanelor fizice fictive și a documentelor neautentice pentru generarea de cheltuieli fictive”, „diminuează riscul de majorare artificială a cheltuielilor deductibile și de subdeclarare a veniturilor” și „limitează utilizarea tranzacțiilor în numerar ca mecanism de introducere în economia formală a fondurilor cu proveniență ilicită”.

Guvernul avertizează că abrogarea legii ar putea afecta coerența cadrului național de prevenire și combatere a spălării banilor și ar genera mai multe riscuri, printre care creșterea economiei tenebre, reducerea trasabilității tranzacțiilor și sporirea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

În plus, Executivul amintește că Republica Moldova și-a asumat prin Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 transpunerea noilor acte europene în domeniul prevenirii spălării banilor până în decembrie 2026.

În final, Guvernul precizează că Ministerul Finanțelor a inițiat deja un proces de analiză a eventualelor dificultăți în aplicarea Legii din 2024 și elaborează un proiect de amendare a acesteia pentru a-i spori claritatea și eficiența, însă concluzia este fermă: „Având în vedere cele expuse, precum și riscurile prenotate, inițiativa în cauză nu poate fi susținută”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#plăți cash #tranzacții în numerar #plafon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.