Zeci de moldoveni blocați în Orientul Mijlociu: 157 confirmați oficial

Escaladarea situației de securitate din regiunea Orientului Mijlociu și suspendarea sau restricționarea zborurilor comerciale din mai multe state afectează și cetățeni ai Republicii Moldova.

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) Moldova anunță că monitorizează constant evoluția situației, în baza informațiilor furnizate de agențiile de turism membre.

Potrivit datelor centralizate până în acest moment, aproximativ 157 de turiști moldoveni sunt blocați în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Israel, Maldive, Tanzania și în alte state din regiune, inclusiv persoane care tranzitau prin EAU sau Qatar.

ANAT precizează că cifra vizează exclusiv turiștii agențiilor membre, iar numărul total al moldovenilor afectați ar putea fi mai mare.

Agențiile de turism sunt în contact direct cu turiștii și cu partenerii externi, iar situația este urmărită în timp real pentru identificarea soluțiilor de repatriere sau rerutare.

Pentru persoanele care au vacanțe programate în perioada imediat următoare, agențiile vor informa clienții privind eventualele modificări, reprogramări sau rambursări, în funcție de politicile companiilor aeriene și ale furnizorilor de servicii.

ANAT recomandă turiștilor: să mențină legătura cu agenția de turism sau compania aeriană, să verifice statutul zborurilor pe site-urile oficiale, să urmărească informațiile publicate de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și să respecte recomandările autorităților locale din statele în care se află.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#orient #turisti #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei