Fiscul lovește în taxiuri, magazine și restaurante: amenzi de 1,8 milioane de lei într-o lună

Amenzi de aproape 1,8 milioane de lei și sute de controale în domenii precum transportul de pasageri, comerțul, HoReCa și servicii de înfrumusețare – acesta este bilanțul acțiunilor desfășurate de Serviciul Fiscal de Stat în luna februarie.

Potrivit datelor instituției, în februarie au fost efectuate 703 controale fiscale operative, iar în 426 de cazuri au fost constatate încălcări ale legislației. În urma acestora, au fost aplicate sancțiuni fiscale în sumă de peste 1,3 milioane de lei și sancțiuni contravenționale în valoare de peste 478 mii de lei.

Cele mai multe verificări au vizat transportul rutier de pasageri, inclusiv activități ilicite, unde au fost efectuate 189 de controale, dintre care 96 s-au soldat cu depistarea unor abateri. În comerțul cu mărfuri, produse și materiale au fost realizate 174 de controale, cu 135 de cazuri de încălcări. În domeniul HoReCa, inspectorii au efectuat 129 de verificări și au constatat abateri în 76 de situații.

Controale au avut loc și în comerțul cu amănuntul al florilor și produselor cosmetice, în comerțul și serviciile prestate online, inclusiv activități ilicite, precum și în servicii de frumusețe și frizerie, comerțul cu articole din metale prețioase și alte domenii considerate cu risc sporit de neconformare fiscală. Cele mai mari sancțiuni fiscale au fost aplicate în comerțul cu mărfuri, unde valoarea amenzilor a ajuns la 605 mii lei. În HoReCa, sancțiunile fiscale au totalizat 316 mii lei, iar în comerțul cu flori și produse cosmetice – 270 mii lei. În transportul rutier de pasageri au fost aplicate, în special, sancțiuni contravenționale în valoare de 139 mii lei.

Reprezentanții Fiscului precizează că verificările au avut drept scop monitorizarea respectării obligației de eliberare a bonurilor fiscale la încasările în numerar, declararea integrală a veniturilor și deținerea documentelor ce confirmă proveniența legală a mărfurilor.

Instituția anunță că, în luna martie, controalele fiscale operative vor continua, fiind orientate prioritar asupra mai multor domenii de activitate economică. Printre acestea se numără prestările de servicii în domeniul HoReCa, serviciile cosmetologice și de frumusețe, transportul rutier de pasageri, inclusiv în regim de taxi, comerțul și serviciile ilicite prin intermediul platformelor online, comerțul cu amănuntul al mărfurilor, produselor și materialelor, comerțul cu articole din metale prețioase, precum și comerțul cu articole din tutun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#activitate ilicită #tranzport #amenzi #magazine #Fisc #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză