Șeful Comisiei agricultură: Creșterea prețului la motorină va scumpi tot de la cereale până la lapte

Majorarea accelerată a prețului la motorină va avea un impact direct asupra fermierilor și ar putea genera un nou val de scumpiri în economie, avertizează președintele Comisiei agricultură din Parlament, Serghei Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea prețului la combustibil intervine într-un moment critic pentru sectorul agricol, când fermierii se află în plin sezon de producție. „Din păcate, trebuie să recunoaștem adevărul. Totul este posibil atunci când există interes național. Din păcate, acum vedem mai mult interes politic”, a declarat Ivanov.

Deputatul susține că scumpirea motorinei se va reflecta direct în costul final al produselor agricole, de la cereale și fructe până la lapte. În Republica Moldova, consumul de motorină depășește 2 miliarde de lei anual, iar aproximativ 65% din acest volum este utilizat în agricultură.

În același timp, majorarea accizelor cu aproximativ 7% în acest an și sistemul actual de taxare amplifică presiunea asupra agricultorilor. Ivanov a explicat că în Moldova motorina este taxată prin aplicarea accizei, peste care se calculează ulterior și TVA-ul. „La o acciză de aproximativ 4 lei, agricultorii mai plătesc încă aproximativ 80 de bani TVA”, a precizat acesta.

Președintele Comisiei agricultură consideră că Guvernul și Parlamentul ar putea adopta mai multe măsuri pentru a diminua impactul asupra fermierilor. Printre soluțiile propuse se numără reducerea sau suspendarea temporară a accizei pentru motorină, practică aplicată în unele state europene pentru sectoarele economice strategice, precum și diminuarea TVA-ului la combustibil.

O altă opțiune ar fi utilizarea rezervelor de stat de combustibil, prin programe menite să reducă costurile pentru agricultori în perioada lucrărilor agricole.

Ivanov a mai atras atenția asupra situației de pe piața angro a motorinei, unde prețurile ar fi crescut rapid în ultimele zile. Potrivit acestuia, motorina se vinde la angro cu aproximativ 25 de lei pe litru, în timp ce la stațiile de alimentare prețul cu amănuntul era de 22–23 de lei, iar livrările ar fi limitate.

Deputatul a criticat și faptul că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică reglementează doar prețurile la vânzarea cu amănuntul, în timp ce piața angro nu este controlată. „Nu există un mecanism clar care să arate ce stocuri de motorină există în Republica Moldova, iar acest lucru ține deja de securitatea noastră energetică”, a subliniat Ivanov.

În opinia sa, scumpirea combustibilului va afecta atât agricultura, cât și costurile logistice pentru exporturi, ceea ce ar putea duce la majorarea prețurilor și la accelerarea inflației. „Este o criză mondială, nu o putem evita. Dar dacă există voință politică, impactul negativ poate fi diminuat”, a concluzionat deputatul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #scumpiri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul promite investiții de aproximativ 6 miliarde de lei pentru primăriile care se vor amalgama voluntar, în condițiile în care bugetul de stat pentru 2026 este construit cu un deficit de peste 21 de miliarde de lei. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține însă că resursele vor proveni în principal din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova și vor fi incluse în bugetul pentru 2027.

Primăriile care vor opta pentru amalgamarea voluntară vor beneficia de investiții în valoare de aproximativ 6 miliarde de lei, bani destinați dezvoltării infrastructurii locale. Șeful Cancelariei de Stat, Alexei Buzu, susține că proiectul nu urmărește comasarea administrațiilor locale în sine, ci modernizarea comunităților.

„Acest proiect nu este pentru amalgamare, dar pentru dezvoltarea comunităților noastre. Vrem să aducem infrastructura și serviciile adecvate tuturor cetățenilor”, a declarat Buzu.

Potrivit oficialului, unul dintre principalele stimulente ale reformei prevede alocarea a 3 mii de lei pentru fiecare locuitor din primăriile care decid să se amalgameze voluntar. Acest mecanism a fost prezentat încă din luna aprilie, odată cu lansarea conceptului reformei administrației publice locale.

Buzu a precizat că fondurile pentru primul stimulent sunt deja prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026, iar resursele destinate celui de-al doilea stimulent vor fi incluse în bugetul pentru 2027 și vor fi gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Șeful Cancelariei a explicat că finanțarea va proveni din Planul de Creștere al Uniunii Europene pentru Republica Moldova (1,9 miliarde de euro n.a), iar debursarea fondurilor este condiționată de implementarea reformelor asumate de Guvern.

„Pentru a doua parte a acestui an avem de realizat 40 de măsuri de reformă. Dacă le îndeplinim, estimăm că în februarie 2027 vom primi o tranșă de peste 400 de milioane de euro. Aceste resurse vor fi utilizate inclusiv pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare din primăriile care s-au amalgamat voluntar”, a afirmat Buzu.

Întrebat dacă cele șase miliarde de lei vor proveni exclusiv din fonduri europene, oficialul a spus că detaliile privind structura finanțării vor fi prezentate în toamna acestui an, odată cu elaborarea bugetului pentru 2027.

„Ceea ce trebuie să cunoască acum cetățenii este că avem acest angajament. Suntem interesați să accelerăm investițiile în localitățile noastre. Vrem să aducem apă, canalizare, iluminat stradal, drumuri, poduri și alte proiecte de infrastructură pentru toți cetățenii”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.

#amalgamare #buzu #bani