Șeful Comisiei agricultură: Creșterea prețului la motorină va scumpi tot de la cereale până la lapte

Majorarea accelerată a prețului la motorină va avea un impact direct asupra fermierilor și ar putea genera un nou val de scumpiri în economie, avertizează președintele Comisiei agricultură din Parlament, Serghei Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea prețului la combustibil intervine într-un moment critic pentru sectorul agricol, când fermierii se află în plin sezon de producție. „Din păcate, trebuie să recunoaștem adevărul. Totul este posibil atunci când există interes național. Din păcate, acum vedem mai mult interes politic”, a declarat Ivanov.

Deputatul susține că scumpirea motorinei se va reflecta direct în costul final al produselor agricole, de la cereale și fructe până la lapte. În Republica Moldova, consumul de motorină depășește 2 miliarde de lei anual, iar aproximativ 65% din acest volum este utilizat în agricultură.

În același timp, majorarea accizelor cu aproximativ 7% în acest an și sistemul actual de taxare amplifică presiunea asupra agricultorilor. Ivanov a explicat că în Moldova motorina este taxată prin aplicarea accizei, peste care se calculează ulterior și TVA-ul. „La o acciză de aproximativ 4 lei, agricultorii mai plătesc încă aproximativ 80 de bani TVA”, a precizat acesta.

Președintele Comisiei agricultură consideră că Guvernul și Parlamentul ar putea adopta mai multe măsuri pentru a diminua impactul asupra fermierilor. Printre soluțiile propuse se numără reducerea sau suspendarea temporară a accizei pentru motorină, practică aplicată în unele state europene pentru sectoarele economice strategice, precum și diminuarea TVA-ului la combustibil.

O altă opțiune ar fi utilizarea rezervelor de stat de combustibil, prin programe menite să reducă costurile pentru agricultori în perioada lucrărilor agricole.

Ivanov a mai atras atenția asupra situației de pe piața angro a motorinei, unde prețurile ar fi crescut rapid în ultimele zile. Potrivit acestuia, motorina se vinde la angro cu aproximativ 25 de lei pe litru, în timp ce la stațiile de alimentare prețul cu amănuntul era de 22–23 de lei, iar livrările ar fi limitate.

Deputatul a criticat și faptul că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică reglementează doar prețurile la vânzarea cu amănuntul, în timp ce piața angro nu este controlată. „Nu există un mecanism clar care să arate ce stocuri de motorină există în Republica Moldova, iar acest lucru ține deja de securitatea noastră energetică”, a subliniat Ivanov.

În opinia sa, scumpirea combustibilului va afecta atât agricultura, cât și costurile logistice pentru exporturi, ceea ce ar putea duce la majorarea prețurilor și la accelerarea inflației. „Este o criză mondială, nu o putem evita. Dar dacă există voință politică, impactul negativ poate fi diminuat”, a concluzionat deputatul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #scumpiri #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.