Gazele sar în aer în Europa: prețurile cresc cu 50%, iar Moldova ar putea simți din nou scumpirile

Europa se confruntă cu riscul unui nou criză energetică, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creștere puternică a prețurilor la gaze naturale. Potrivit unei analize citate de Financial Times, cotațiile gazelor în Europa au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023.

Creșterea vine pe fondul perturbării transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor iraniene asupra Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate din lume. În aceste condiții, prețul gazelor pe piețele europene a crescut cu aproximativ 53% în doar câteva zile, începând de vineri.

Expertul energetic Henning Gloystein, de la Eurasia Group, avertizează că situația reprezintă „o lovitură dublă” pentru continent.
„Europa abia a ieșit din criza energetică industrială și deja se conturează următoarea”, a declarat acesta.

Semnele tensiunii de pe piața gazelor sunt deja vizibile. Miercuri, un petrolier cu GNL care se îndrepta spre Franța și-a schimbat ruta și a plecat spre Asia, ceea ce indică o competiție tot mai dură între economiile asiatice și Europa pentru resursele de energie.

Și Philip Lane, economistul-șef al European Central Bank, a avertizat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca un val puternic de inflație, alimentat de scumpirea energiei, dar și o scădere accentuată a producției industriale.

Analiștii companiei Rystad Energy susțin că, într-un scenariu extrem, Europa ar putea fi nevoită să majoreze din nou importurile de gaze din Rusia, pentru a compensa eventualele deficituri de pe piață.

Ieri, 4 februarie, într-o conferință de presă directorul ANRE, Alexi Taran a admis posibilitatea majorării tarifului la gazele naturale în cursul anului, în cazul în care prețurile la metan pe piețele internaționale vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faz #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.