Gazele sar în aer în Europa: prețurile cresc cu 50%, iar Moldova ar putea simți din nou scumpirile

Europa se confruntă cu riscul unui nou criză energetică, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creștere puternică a prețurilor la gaze naturale. Potrivit unei analize citate de Financial Times, cotațiile gazelor în Europa au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023.

Creșterea vine pe fondul perturbării transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor iraniene asupra Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate din lume. În aceste condiții, prețul gazelor pe piețele europene a crescut cu aproximativ 53% în doar câteva zile, începând de vineri.

Expertul energetic Henning Gloystein, de la Eurasia Group, avertizează că situația reprezintă „o lovitură dublă” pentru continent.
„Europa abia a ieșit din criza energetică industrială și deja se conturează următoarea”, a declarat acesta.

Semnele tensiunii de pe piața gazelor sunt deja vizibile. Miercuri, un petrolier cu GNL care se îndrepta spre Franța și-a schimbat ruta și a plecat spre Asia, ceea ce indică o competiție tot mai dură între economiile asiatice și Europa pentru resursele de energie.

Și Philip Lane, economistul-șef al European Central Bank, a avertizat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca un val puternic de inflație, alimentat de scumpirea energiei, dar și o scădere accentuată a producției industriale.

Analiștii companiei Rystad Energy susțin că, într-un scenariu extrem, Europa ar putea fi nevoită să majoreze din nou importurile de gaze din Rusia, pentru a compensa eventualele deficituri de pe piață.

Ieri, 4 februarie, într-o conferință de presă directorul ANRE, Alexi Taran a admis posibilitatea majorării tarifului la gazele naturale în cursul anului, în cazul în care prețurile la metan pe piețele internaționale vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faz #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.