Gazele sar în aer în Europa: prețurile cresc cu 50%, iar Moldova ar putea simți din nou scumpirile

Europa se confruntă cu riscul unui nou criză energetică, după ce conflictul din Orientul Mijlociu a provocat o creștere puternică a prețurilor la gaze naturale. Potrivit unei analize citate de Financial Times, cotațiile gazelor în Europa au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2023.

Creșterea vine pe fondul perturbării transportului maritim în Strâmtoarea Hormuz și al atacurilor iraniene asupra Qatar, unul dintre cei mai mari exportatori de gaze naturale lichefiate din lume. În aceste condiții, prețul gazelor pe piețele europene a crescut cu aproximativ 53% în doar câteva zile, începând de vineri.

Expertul energetic Henning Gloystein, de la Eurasia Group, avertizează că situația reprezintă „o lovitură dublă” pentru continent.
„Europa abia a ieșit din criza energetică industrială și deja se conturează următoarea”, a declarat acesta.

Semnele tensiunii de pe piața gazelor sunt deja vizibile. Miercuri, un petrolier cu GNL care se îndrepta spre Franța și-a schimbat ruta și a plecat spre Asia, ceea ce indică o competiție tot mai dură între economiile asiatice și Europa pentru resursele de energie.

Și Philip Lane, economistul-șef al European Central Bank, a avertizat că un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea provoca un val puternic de inflație, alimentat de scumpirea energiei, dar și o scădere accentuată a producției industriale.

Analiștii companiei Rystad Energy susțin că, într-un scenariu extrem, Europa ar putea fi nevoită să majoreze din nou importurile de gaze din Rusia, pentru a compensa eventualele deficituri de pe piață.

Ieri, 4 februarie, într-o conferință de presă directorul ANRE, Alexi Taran a admis posibilitatea majorării tarifului la gazele naturale în cursul anului, în cazul în care prețurile la metan pe piețele internaționale vor rămâne ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faz #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.