După interdicții și controale, puiul ucrainean ar putea reveni pe piața din Moldova

05 Mart. 2026, 11:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Mart. 2026, 11:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de carne de pasăre din Ucraina către Republica Moldova ar putea fi reluate în perioada următoare, după ce autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au convenit asupra unui mecanism comun de control și testare a produselor.

Potrivit acordului preliminar, exporturile vor putea fi reluate pentru întreprinderile care au dreptul de a exporta în Uniunea Europeană (dețin euro-număr) și care operează un ciclu complet de producție, inclusiv abatoare proprii.

Înainte de reluarea livrărilor, producătorii vor trebui să efectueze analize de laborator pentru 10 probe de ser de sânge, testate în laboratoare acreditate ale Uniunii Europene. Dacă rezultatele vor confirma respectarea standardelor de siguranță alimentară, exporturile de carne de pasăre congelată și refrigerată ar putea fi reluate pentru unitățile autorizate.

Autoritățile consideră că acest mecanism va constitui un semnal important privind stabilitatea și fiabilitatea sectorului agricol ucrainean, dar și o garanție suplimentară pentru siguranța produselor destinate pieței din Republica Moldova.

După reluarea exporturilor, condițiile și frecvența testelor suplimentare vor fi stabilite ulterior prin consultări între instituțiile competente ale celor două state.

Partea ucraineană a anunțat că a făcut deja pași concreți în acest sens, fiind selectate și expediate către laboratoare din UE probe reprezentative pentru testare, ceea ce arată disponibilitatea de a acționa rapid și transparent pentru redeschiderea pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!