Lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău, evaluate de reprezentanți ai Comisiei Europene

Lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău și la stațiile electrice aferente au fost inspectate de o delegație a Directoratului General pentru Extindere și Vecinătate Estică al Comisiei Europene (DG ENEST), aflată la Chișinău pentru a evalua progresele în implementarea Agendei de Reforme, parte a Planului de Creștere pentru Republica Moldova.

În cadrul deplasării, oficialii s-au documentat despre stadiul actual al construcției, termenul de finalizare a lucrărilor și planurile de dezvoltare a infrastructurii de transport al energiei electrice. Linia electrică propriu-zisă a fost finalizată în noiembrie 2025 și a fost testată în luna ianuarie 2026, iar în prezent continuă lucrările la stațiile electrice Chișinău și Vulcănești.

La stația electrică Chișinău au fost deja instalate echipamentele principale, iar în prezent sunt efectuate lucrări de pregătire pentru montarea containerului destinat echipamentelor de protecție. La stația Vulcănești au fost instalate separatoarele și întrerupătoarele, în timp ce transformatoarele de măsură urmează să fie livrate și montate în perioada următoare.

Discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene au vizat și implementarea Planului de creștere economică a Republicii Moldova, finanțat de Uniunea Europeană cu 1,9 miliarde de euro, în special acțiunile din domeniul energetic. Printre acestea se numără construcția liniei Vulcănești–Chișinău, liberalizarea pieței gazelor naturale și programele de eficiență energetică.

Linia Vulcănești–Chișinău are o lungime de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și va avea o capacitate de transport de până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul total al proiectului este estimat la circa 61 de milioane de euro. Anterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu a precizat că investiția în linia Vulcănești–Chișinău va fi inclusă treptat în tarif, fără a genera o scumpire imediată a facturilor. Potrivit acestuia, impactul estimat este de aproximativ 5% și reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#lea vulcănești-chișinău #Energie electrică #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.