Controlul coordonat între România și Moldova la punctul feroviar Fălciu–Cantemir, aprobat de Guvernul de la București

12 Mart. 2026, 15:25
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Mart. 2026, 15:25 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul de la București a aprobat ratificarea acordului cu Republica Moldova privind introducerea controlului coordonat în punctul feroviar de trecere a frontierei Fălciu – Cantemir, o măsură care va duce la redeschiderea acestui punct, nefuncțional din anul 2010.

Potrivit documentului, verificarea persoanelor, mărfurilor și mijloacelor de transport feroviar va fi realizată într-un singur punct, în gara Fălciu, cu participarea autorităților competente din ambele state. Spre deosebire de alte puncte de frontieră unde controlul coordonat se face doar la intrarea în România, în acest caz verificările vor avea loc pe ambele sensuri de circulație.

Autoritățile de la București precizează că implementarea sistemului va facilita tranzitul de persoane și va accelera transportul de mărfuri, reducând timpul de așteptare și fluidizând traficul la frontieră.

Redeschiderea punctului feroviar Cantemir – Fălciu este considerată importantă pentru reconectarea Republicii Moldova la coridoarele feroviare europene și pentru dezvoltarea unor rute de transport către porturile românești, inclusiv către portul Constanța. În același timp, proiectul ar putea stimula activitatea economică în sudul Republicii Moldova și ar facilita conectarea directă la rețeaua feroviară a Uniunii Europene.

Acordul dintre guvernele celor două state a fost semnat la 1 octombrie 2025, la București, iar Chișinăul l-a aprobat la 5 noiembrie 2025. Documentul are o valabilitate inițială de 12 luni, perioadă după care autoritățile vor evalua eficiența mecanismului.

Punctul de trecere a frontierei Cantemir – Fălciu ar urma să devină al treilea punct de la frontiera moldo-română care funcționează în baza conceptului de control coordonat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.