Chișinăul se pregătește să achite a doua tranșă de 806 mii de euro pentru majorarea capitalului în BERD

Guvernul urmează să aloce încă 15,95 milioane de lei pentru majorarea capitalului la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aceasta fiind a doua tranșă din contribuția totală asumată de țară.

Potrivit proiectului de hotărâre a Executivului, decizia vine în contextul angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova și trebuie realizată până la 30 aprilie. Suma reprezintă echivalentul a 806 mii de euro și face parte dintr-un plan mai amplu de contribuții în valoare totală de circa 4,03 milioane de euro, care vor fi achitate în cinci tranșe anuale, în perioada 2025–2029.

Potrivit notei informative, prima tranșă a fost deja plătită în 2025 și a constituit peste 16,2 milioane de lei. Pentru anul curent, banii sunt deja prevăzuți în bugetul de stat, iar Ministerul Finanțelor urmează să efectueze transferul către BERD.

Autoritățile explică faptul că această contribuție este necesară pentru a menține cota de participare a Republicii Moldova în cadrul BERD, care rămâne la 0,101% din capitalul instituției. În același timp, majorarea capitalului băncii, decisă la nivel internațional în 2023, vizează consolidarea capacității financiare a BERD, inclusiv pentru a sprijini statele afectate de crize economice.

Datele din document arată că BERD este deja un actor major în economia Moldovei. Până în prezent, banca a finanțat 179 de proiecte în țară, cu o valoare cumulativă de aproximativ 2,46 miliarde de euro. Dintre acestea, 69 de proiecte sunt active, însumând circa 1,316 miliarde de euro, bani direcționați spre domenii precum infrastructura, energia, sectorul financiar și agribusiness.

Totodată, circa 26% din portofoliul BERD în Moldova este orientat către sectorul privat, iar valoarea totală a debursărilor a ajuns la aproximativ 1,635 miliarde de euro. Autoritățile susțin că participarea la majorarea capitalului va consolida relația cu instituția financiară și va crea condiții mai favorabile pentru dezvoltarea economică și investiții în perioada următoare.

Proiectul de hotărâre urmează să intre în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#majorarea capitalului #5 tranșe #contribuție #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anularea proiectului reconstrucție a infrastructurii feroviare pe coridorul Vălcineț–Ocnița–Bălți–Ungheni, un absurd total, a declarat deputatul Renato Usatîi.

„Cu o profundă tristețe am văzut anunțul domnului Vladimir Bolea că a fost anulat acest proiect. Este un proiect discutat de ani de zile, pentru care existau deja finanțare și proiectare. Să renunți acum la el este un absurd total”, a declarat Usatîi.

Potrivit acestuia, Republica Moldova riscă să rateze oportunitatea reconstrucției Ucrainei, dacă nu investește în infrastructura feroviară. Deputatul a subliniat că, în eventualitatea creării unui hub regional pentru reconstrucție, infrastructura de transport va fi esențială.

„Dacă astăzi se decide crearea unui hub pentru reconstrucția Ucrainei, trebuie să ai infrastructură. Poate acum traficul a scăzut, dar trebuie să te gândești ce va fi peste unu, doi sau trei ani”, a punctat acesta.

Usatîi a invocat exemplul Turciei, care ar fi început pregătirea unui astfel de hub imediat după izbucnirea războiului, și a criticat lipsa de viziune a autorităților de la Chișinău.

Reacția vine după ce Vladimir Bolea a anunțat anularea contractului de circa 80 de milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare, parte a inițiativei „Moldova Solidarity Lanes”.

Ministrul a justificat decizia prin lipsa avantajelor economice pentru Calea Ferată din Moldova (CFM), menționând că proiectul ar fi generat datorii de aproximativ 1,6 miliarde de lei fără beneficii semnificative.

„A fost un contract lipsit de interes economic și financiar pentru CFM. Era o lipsă de oportunități pentru Republica Moldova și pentru căile ferate”, a declarat Bolea.

Proiectul prevedea reabilitarea a circa 446 de kilometri de cale ferată, inclusiv segmente aflate într-o stare tehnică precară, cu rol strategic în conectarea regiunilor țării și integrarea în coridoarele europene de transport.

În paralel, autoritățile anunță alte priorități investiționale în sector, inclusiv alocarea a aproximativ 300 de milioane de lei pentru infrastructura feroviară în 2026 și reorganizarea CFM, care urmează să fie divizată în două societăți pe acțiuni.