(VIDEO) „Cabana” de 40 de metri pătrați care costă doar 50.000 de dolari în care locuiște Elon Musk. Cum arată

25 Iun. 2021, 12:22
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
25 Iun. 2021, 12:22 // Au Bani //  MD Bani

Elon Musk și-a vândut toate casele în valoare de milioane de dolari pe care le deținea și s-a mutat în Texas. Acolo, controversatul miliardar locuiește în „curtea” companiei SpaceX, la care este acționar principal.

De la sfârșitul lui 2020, Musk locuiește într-o casă de mici dimensiuni, prefabricată, care costă doar 50.000 de dolari în varianta de bază. Căsuța construită de firma Boxabl, este o casită cu o suprafață de aproape 40 de metri pătrați. Aceasta a fost prezentată de firmă într-un clip video publicat pe YouTube. Boxabl nu a spus cui îi aparține, dar acest lucru a devenit evident.

În spaniolă casită înseamnă „cabană” și este o căsuță care să găsește, deseori, în curtea unei construcții mai mari. Interiorul acesteia este, de obicei, deschis și combină dormitorul cu livingul și bucătăria. Baia se află într-o încăpere separată.

Casita lui Elon Musk este solidă și ușor de mutat

Căsuța construită de Boxabl este pliabilă și poate fi instalată și mutată rapid. La exterior este realizată din panouri de ciment și are cadru din oțel.

Casita este suficient de ușoară pentru a fi remorcată de un vehicul precum un Tesla Model X. Clienții pot personaliza locuințele. Musk locuiește, se pare, într-un model de bază.

Boxabl are planuri mari de viitor. Compania a prezentat un concept de Casita care poate fi instalat pe planeta Marte, pe care Elon Musk dorește să construiască o colonie umană.

Musk are o familie mare, care nu locuiește, însă, cu el pe terenul Space X. Șeful Tesla are șase copii.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.