Anul roșu din livezi! Vișinele au umflat exporturile Moldovei la 8 milioane de dolari

11 Apr. 2026, 11:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Apr. 2026, 11:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anul 2025 a intrat în statisticile agricole drept „anul vișinelor”, după ce exporturile acestui produs au înregistrat o creștere fără precedent, susține economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS Viitorul.

Potrivit analizei prezentate în cadrul emisiunii „Analize economice”, exporturile de vișine au ajuns la 8,1 milioane de dolari în 2025, de opt ori mai mult decât nivelul tradițional și de două ori peste estimările inițiale. Evoluția este cu atât mai notabilă cu cât sectorul vișinelor rămâne unul de nișă în agricultura Republicii Moldova.

Un rol decisiv în această creștere l-a avut reorientarea piețelor de desfacere. Dacă anterior 98% din exporturi mergeau către CSI, în prezent 75% sunt direcționate spre Uniunea Europeană, în special către Polonia și România. Această schimbare structurală a impulsionat puternic veniturile din export.

Paradoxal, performanța a fost obținută într-un an cu recoltă redusă, una dintre cele mai slabe din ultimii ani. Totuși, agricultorii au fost avantajați de prețuri record, care au ajuns în medie la 1,7 dolari/kg, iar în Polonia chiar la 2 dolari/kg – dublu față de anii precedenți. Astfel, cererea externă ridicată și prețurile mari au compensat producția scăzută.

Un moment de cotitură pentru sector a fost faptul că, pentru prima dată, exporturile au depășit consumul intern, ajungând la 55% din producția totală. Această schimbare indică o transformare profundă a modelului economic din sector.

În termeni financiari, impactul este semnificativ: veniturile totale au atins circa 220 milioane de lei, aproape dublu față de anul precedent. Mai mult, veniturile din export au fost de două ori mai mari decât cele din piața internă, confirmând dependența tot mai mare de cererea externă.

Rentabilitatea culturii a crescut spectaculos. Venitul mediu per hectar a urcat de la aproximativ 10.000 lei în 2016 la circa 46.000 lei în 2025, semnalând o maturizare a sectorului și o eficiență economică în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.