Putin strânge șurubul: taxă de 20% pe „superprofituri”, chiar dacă oligarhii oferă miliarde

Autoritățile ruse pregătesc introducerea unui nou „impozit pe profituri excesive” pentru marile companii, în pofida faptului că unii dintre cei mai bogați oameni de afaceri din țară s-au oferit să contribuie voluntar la buget. Informația a fost relatată de Interfax, citând surse apropiate discuțiilor.

Potrivit acestora, indicația de a elabora noua taxă a fost dată de președintele Vladimir Putin. Impozitul ar urma să fie de 20% din diferența dintre profitul din 2025 și nivelul mediu din anii 2018–2019.

Surse guvernamentale susțin că măsura ar viza în special companiile din industria aurului și metalurgiei, care au beneficiat de creșterea puternică a prețurilor la materii prime. Printre cei afectați s-ar putea număra grupuri controlate de miliardari precum Suleiman Kerimov, Vladimir Potanin și Oleg Deripaska.

Cei trei, cu o avere cumulată estimată la 44 de miliarde de dolari, ar fi propus, la o întâlnire cu Putin din 26 martie, să transfere aproximativ 460 de miliarde de ruble din fonduri proprii către buget, afectat de scăderea veniturilor din petrol și gaze. Cu toate acestea, autoritățile nu au renunțat la ideea taxei suplimentare.

Deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. Potrivit analistului Vladimir Chernov, în perioada ianuarie–martie, „gaura” din bugetul federal a ajuns la 4,5 trilioane de ruble, depășind deja planul pentru întreg anul. Cheltuielile sunt în creștere, inclusiv pe fondul războiului, iar autoritățile analizează noi majorări.

Un mecanism similar a fost aplicat și în 2023, când companiile din minerit și metalurgie au plătit aproximativ 300 de miliarde de ruble sub formă de taxă pe profituri excepționale.

De această dată, miza este și mai mare. Economistul Viktor Tunev estimează că doar companiile aurifere au acumulat circa 1 trilion de ruble în profituri suplimentare, după ce prețul aurului a crescut cu 65% anul trecut. Potrivit analiștilor Sberbank CIB, majorarea taxelor pe extracția aurului și a metalelor neferoase ar putea aduce la buget până la 1,2 trilioane de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milardari #impozit #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie