Criptoactivele în Moldova ies din zona gri: reguli noi, capital de până la 150 000 euro și amenzi de până la 15%

13 Apr. 2026, 12:44
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
13 Apr. 2026, 12:44 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Autorizarea obligatorie a furnizorilor, capital minim de până la 150 000 de euro, amenzi de până la 15% din cifra de afaceri și reguli stricte pentru protecția investitorilor – sunt principalele schimbări prevăzute într-un proiect de lege privind piața criptoactivelor, supus consultărilor publice.

Documentul, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor, propune pentru prima dată un cadru legal complet pentru acest sector, în contextul în care, în prezent, activitățile legate de criptoactive sunt în mare parte interzise sau limitate.

Proiectul stabilește reguli clare pentru oferta publică și tranzacționarea criptoactivelor, dar și pentru activitatea furnizorilor de servicii. Aceștia vor putea activa doar în baza unei autorizații și vor trebui să respecte cerințe prudențiale, inclusiv capital minim între 50 000 și 150 000 de euro, în funcție de serviciile prestate.

Totodată, legea introduce obligații stricte privind protecția clienților: companiile vor fi obligate să păstreze activele utilizatorilor separat de cele proprii, să implementeze sisteme de control intern și să informeze corect investitorii despre riscuri.

Pentru prima dată, sunt definite clar tipurile de criptoactive: tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte criptoactive. În cazul tokenurilor raportate la active, emitenții vor trebui să dețină rezerve suficiente pentru a acoperi obligațiile față de deținători și să asigure dreptul de răscumpărare, inclusiv menținerea unui nivel minim de capital de circa 350 000 de euro.

Un element central al proiectului este introducerea „cărții albe”, un document obligatoriu care trebuie publicat înainte de lansarea unui criptoactiv. Acesta va conține informații detaliate despre proiect, tehnologie, riscuri și drepturile investitorilor, fiind menit să crească transparența și să reducă riscurile de fraudă.

De asemenea, sunt stabilite reguli pentru ofertele publice, inclusiv praguri clare: ofertele care nu depășesc 1 milion de euro într-un interval de 12 luni sau cele adresate unui număr limitat de persoane pot beneficia de condiții simplificate.

Supravegherea pieței va fi asigurată de Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. CNPF va avea rolul principal de monitorizare, iar BNM va interveni în special în cazul tokenurilor de monedă electronică emise de instituții financiare.

Proiectul prevede și măsuri ferme pentru prevenirea abuzurilor de piață. Manipularea prețurilor și utilizarea informațiilor privilegiate vor fi interzise, iar entitățile vor trebui să implementeze mecanisme de detectare și raportare a tranzacțiilor suspecte.

Pentru încălcarea prevederilor sunt prevăzute sancțiuni severe – de la avertismente și retragerea autorizației până la amenzi de milioane de euro. În cazul companiilor, sancțiunile pot ajunge până la 15% din cifra de afaceri anuală, ceea ce reflectă nivelul ridicat de responsabilitate impus participanților la piață.

Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană, care prevăd alinierea legislației la Regulamentul european MiCA până în decembrie 2026 și implementarea cadrului complet până în 2027.

Autoritățile susțin că noul cadru va permite dezvoltarea controlată a pieței criptoactivelor, va reduce riscurile de spălare a banilor și va crește încrederea investitorilor, transformând un sector până acum restricționat într-unul reglementat și funcțional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 

25 Sept. 2026, 14:49
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 14:49 // Bani și Afaceri //  bani.md

Mașinile electrice s-ar putea scumpi din 2027, odată ce statul introduce o acciză suplimentară, calculată în funcție de greutatea automobilului. Momentan, cei care aduc în țară un vehicul electric beneficiază de scutire totală de accize la import.

Numai în primele opt luni ale acestui an au fost importate 2.036 de automobile electrice, aproape dublu față de aceeași perioadă din 2025.

Potrivit antreprenorului Andrei Munteanu, impactul va fi vizibil chiar și la modelele compacte.

„Dacă vorbim despre o mașină micuță, cea mai mică, atunci va fi o scumpire considerabilă. O mașină de oraș, un Renault Zoe, un BYD Seagull, se va scumpi în jur de 600-700 de euro”, a declarat Munteanu, care ar fi preferat introducerea TVA-ului în locul noii accize.

Vestea a pus moldovenii pe jar: imediat după anunțul Guvernului, importurile de mașini electrice au crescut cu aproape 12%.

Automobilele electrice rămân însă departe de a domina piața,din cele 36.262 de autoturisme importate în primele opt luni, doar 2.036 sunt electrice, restul fiind pe benzină, hibrid sau diesel. Tocmai de aceea, criticii spun că o taxă suplimentară pe electrice transmite un mesaj contradictoriu față de obiectivele de mobilitate ecologică ale statului.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale consideră că măsura nu este corelată cu aceste obiective și invocă exemplul altor state europene, unde facilitățile au fost retrase gradual. Ministerul Finanțelor argumentează însă că este nevoie de venituri suplimentare, pe măsură ce scad încasările din taxarea mașinilor cu ardere internă.

Impactul total estimat al accizei pe mașinile electrice este de circa 278 de milioane de lei, parte dintr-un total de 500 de milioane de lei din accizele auto.

Material realizat de Vlada CIORICI.