Criptoactivele în Moldova ies din zona gri: reguli noi, capital de până la 150 000 euro și amenzi de până la 15%

Autorizarea obligatorie a furnizorilor, capital minim de până la 150 000 de euro, amenzi de până la 15% din cifra de afaceri și reguli stricte pentru protecția investitorilor – sunt principalele schimbări prevăzute într-un proiect de lege privind piața criptoactivelor, supus consultărilor publice.

Documentul, elaborat de Banca Națională a Moldovei și promovat de Ministerul Finanțelor, propune pentru prima dată un cadru legal complet pentru acest sector, în contextul în care, în prezent, activitățile legate de criptoactive sunt în mare parte interzise sau limitate.

Proiectul stabilește reguli clare pentru oferta publică și tranzacționarea criptoactivelor, dar și pentru activitatea furnizorilor de servicii. Aceștia vor putea activa doar în baza unei autorizații și vor trebui să respecte cerințe prudențiale, inclusiv capital minim între 50 000 și 150 000 de euro, în funcție de serviciile prestate.

Totodată, legea introduce obligații stricte privind protecția clienților: companiile vor fi obligate să păstreze activele utilizatorilor separat de cele proprii, să implementeze sisteme de control intern și să informeze corect investitorii despre riscuri.

Pentru prima dată, sunt definite clar tipurile de criptoactive: tokenuri de monedă electronică, tokenuri raportate la active și alte criptoactive. În cazul tokenurilor raportate la active, emitenții vor trebui să dețină rezerve suficiente pentru a acoperi obligațiile față de deținători și să asigure dreptul de răscumpărare, inclusiv menținerea unui nivel minim de capital de circa 350 000 de euro.

Un element central al proiectului este introducerea „cărții albe”, un document obligatoriu care trebuie publicat înainte de lansarea unui criptoactiv. Acesta va conține informații detaliate despre proiect, tehnologie, riscuri și drepturile investitorilor, fiind menit să crească transparența și să reducă riscurile de fraudă.

De asemenea, sunt stabilite reguli pentru ofertele publice, inclusiv praguri clare: ofertele care nu depășesc 1 milion de euro într-un interval de 12 luni sau cele adresate unui număr limitat de persoane pot beneficia de condiții simplificate.

Supravegherea pieței va fi asigurată de Comisia Națională a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. CNPF va avea rolul principal de monitorizare, iar BNM va interveni în special în cazul tokenurilor de monedă electronică emise de instituții financiare.

Proiectul prevede și măsuri ferme pentru prevenirea abuzurilor de piață. Manipularea prețurilor și utilizarea informațiilor privilegiate vor fi interzise, iar entitățile vor trebui să implementeze mecanisme de detectare și raportare a tranzacțiilor suspecte.

Pentru încălcarea prevederilor sunt prevăzute sancțiuni severe – de la avertismente și retragerea autorizației până la amenzi de milioane de euro. În cazul companiilor, sancțiunile pot ajunge până la 15% din cifra de afaceri anuală, ceea ce reflectă nivelul ridicat de responsabilitate impus participanților la piață.

Inițiativa vine în contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană, care prevăd alinierea legislației la Regulamentul european MiCA până în decembrie 2026 și implementarea cadrului complet până în 2027.

Autoritățile susțin că noul cadru va permite dezvoltarea controlată a pieței criptoactivelor, va reduce riscurile de spălare a banilor și va crește încrederea investitorilor, transformând un sector până acum restricționat într-unul reglementat și funcțional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#piața criptovalutei #criptomonede #lege #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue