Moldova duce lipsă de 300 000 angajați. Osmochescu: Productivitatea e sub nivelul UE, analizăm importul forței de muncă

Republica Moldova se confruntă cu o insuficiență de aproximativ 300 000 de angajați, ceea ce o poziționează sub nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu.

Potrivit oficialului, circa 30% dintre persoanele încadrate în câmpul muncii activează în sectorul public, iar o parte dintre acestea ar putea fi redirecționate către sectorul privat.

„Dacă eu aș fi întrebat personal, aș spune că este foarte mult și noi putem redirecționa forțele de muncă în sectorul privat”, a afirmat ministrul.

Acesta a subliniat că deficitul de forță de muncă afectează toate sectoarele economiei. „Noi, Republica Moldova, ducem lipsă de circa 300 000 de oameni pentru a ajunge la nivelul minim al productivității Uniunii Europene”, a spus Osmochescu.

Ministrul a comparat rolul forței de muncă în economie cu cel al combustibilului pentru un automobil.

„Pentru a avea un automobil care să meargă, avem nevoie fie de benzină, fie de motorină sau de o baterie electrică. Pentru economie, forța de muncă este acest ”carburant”. Fără ea, nu ne putem mișca”, a explicat oficialul.

În acest context, autoritățile iau în calcul inclusiv atragerea forței de muncă din alte state, în cazul în care necesarul nu poate fi acoperit din interior. „În cazul în care nu putem identifica resursele necesare pe plan intern, vom importa forță de muncă, așa cum o fac și alte state din Uniunea Europeană. Trebuie să vedem din care state, pentru că e necesar să ținem cont de aspecte de securitate, de componenta socială, etnică și religioasă, pentru confortul cetățenilor Republicii Moldova”, a menționat Osmochescu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#eugeniu osmochescu #lipsă de forță de muncă #import de muncitori #forta de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.