Schema care costă! Moldova vinde ulei la 23 lei și îl cumpără la 31

Republica Moldova își menține statutul de exportator net de ulei de floarea-soarelui, însă acest avantaj devine fragil, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În primul trimestru din 2026, Moldova a exportat aproximativ 16,8 mii de tone de ulei în valoare de peste 382 milioane de lei, în timp ce importurile au fost de circa 4 mii de tone, în sumă de aproape 125 milioane de lei. Deși exporturile depășesc importurile de peste patru ori ca volum, structura pieței ascunde probleme majore.

Potrivit analizei, Moldova vinde în principal ulei ieftin – în medie 23 de lei/litru și cumpără ulei mai scump, la circa 31 de lei/litru. Diferența reflectă faptul că exporturile sunt dominate de materie primă sau produse slab procesate, în timp ce importurile sunt, de regulă, produse finite, cu valoare adăugată mai mare.

Un semnal de alarmă a apărut în luna martie, când pentru prima dată în trimestru importurile au depășit exporturile. În această perioadă, exporturile au scăzut la doar 737 de tone, în timp ce importurile au urcat la peste 1,4 mii de tone, inversând balanța comercială.

Pe partea de export, piața este extrem de concentrată. Italia absoarbe peste 70% din uleiul moldovenesc, urmată de România, cu aproximativ 24%. Această dependență ridicată face sectorul vulnerabil la orice schimbare de cerere pe aceste piețe.

În același timp, importurile sunt dominate covârșitor de Ucraina, care asigură aproape 90% din livrări. O eventuală perturbare a acestui flux ar putea afecta rapid aprovizionarea internă.

Analiza mai arată că exporturile sunt controlate de câțiva jucători mari, în timp ce importurile sunt distribuite între zeci de companii, ceea ce creează o structură dezechilibrată a pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.

#Orban #ONU #Trump