BNM: Inteligența Artificială poate zgudui sistemul bancar dacă scapă de sub control

21 Apr. 2026, 10:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 10:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Băncile centrale trebuie să se asigure că instituțiile financiare adoptă tehnologiile moderne și Inteligența Artificială, dar fără a ignora riscurile majore pe care acestea le implică. Mesajul vine de la guvernatoarea Banca Națională a Moldovei (BNM), Anca Dragu, care avertizează că valul digitalizării poate deveni o sabie cu două tăișuri pentru sistemul bancar.

„Există acest mega trend al digitalizării și al Inteligenței Artificiale, inclusiv în băncile comerciale și în cele centrale. Dar trebuie să fim conștienți că acestea au și riscuri foarte mari asociate”, a declarat oficialul, citat de publicația bursa.ro.

Potrivit Ancăi Dragu, peste jumătate dintre băncile centrale din lume analizează deja integrarea AI în activitatea zilnică, însă rolul autorităților de reglementare devine crucial pentru a preveni derapajele. „Productivitatea și competitivitatea vor crește pe termen mediu și lung, dar digitalizarea trebuie utilizată cu măsură și responsabilitate”, a subliniat aceasta.

Guvernatoarea BNM a evidențiat că Republica Moldova se află printre țările avansate din punct de vedere al digitalizării, însă acest avantaj vine la pachet cu provocări serioase. Într-o piață mică, precum cea locală, costurile de conformare în special cele legate de prevenirea spălării banilor sunt ridicate și afectează competitivitatea.

„Trebuie să cerem băncilor să gestioneze riscurile, ceea ce înseamnă costuri suplimentare. Iar într-o economie mică, aceste costuri per client sunt mult mai mari”, a explicat Dragu.

Oficialul a atras atenția că utilizarea tehnologiilor avansate necesită un echilibru delicat între eficiență și siguranță, în condițiile în care orice greșeală poate avea consecințe grave pentru întregul sistem financiar.

În acest context, Banca Națională a Moldovei analizează deja propriile reglementări și pregătește integrarea AI în activitatea internă. „Ne dorim să fim în top, dar asta presupune responsabilitate maximă. Orice derapaj este costisitor, iar încrederea se pierde foarte ușor și se recâștigă în ani”, a avertizat guvernatoarea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Sept. 2026, 10:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:37 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană a adoptat măsuri comerciale temporare prin care suspendă taxele vamale pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei către piața europeană, decizia fiind luată în contextul restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia.

Măsurile au fost adoptate oficial de Consiliul UE la 24 septembrie 2026 și vizează o gamă largă de produse, inclusiv anumite mărfuri agricole. Potrivit documentului, produsele incluse în regimul preferențial reprezintă aproape 99% din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91% din exporturile de băuturi și produse spirtoase.

Regimul comercial preferențial ar urma să fie aplicat timp de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Totodată, acesta include condiții și mecanisme de protecție care permit intervenția UE în cazul în care importurile ar afecta negativ producătorii europeni.

Prin această măsură, Bruxelles-ul urmărește să ajute companiile armene să-și diversifice piețele de export și să reducă dependența de piața rusă, consolidând în același timp relațiile comerciale dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Decizia vine pe fondul aprofundării relațiilor dintre Erevan și Bruxelles. Relațiile UE-Armenia se bazează pe Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat, aflat în vigoare din 2021, iar în decembrie 2025 cele două părți au adoptat o nouă agendă strategică de cooperare.

Uniunea Europeană a devenit în 2025 al treilea cel mai mare partener comercial al Armeniei, reprezentând 11,3% din comerțul total cu bunuri al țării, 7,9% din exporturi și 13,5% din importuri.

În paralel, UE rămâne cel mai mare donator al Armeniei și derulează un plan de reziliență și creștere în valoare de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024–2027, destinat reformelor economice, conectivității și dezvoltării mediului de afaceri.