„Plicurile” salariale se subțiază: Fiscul a adus 12 miliarde de lei la buget în doar 3 luni

12 miliarde de lei au fost încasate la buget din impozite și contribuții aferente salariilor în primele trei luni ale anului 2026, în creștere cu 10,19% față de aceeași perioadă din 2025, anunță Serviciul Fiscal de Stat.

Potrivit instituției, acțiunile de combatere a muncii „la negru” și a salariilor „în plic” au dus la creșterea conformării în sectoarele cu risc. În urma vizitelor la 3 056 de agenți economici și a celor 29 de seminare organizate pentru angajați și angajatori, companiile vizate au declarat obligații aferente plăților salariale de 184,1 milioane de lei, cu 26,27% mai mult decât anul trecut.

Din această sumă, 32 de milioane de lei reprezintă impozitul pe venit din salariu (+31%), 116,6 milioane de lei – contribuțiile de asigurări sociale (+32,89%), iar 40,3 milioane de lei – primele de asigurare medicală (+13,62%).

În același timp, inspectorii fiscali au depistat 16 cazuri de încălcare a legislației muncii și au calculat suplimentar obligații, penalități și amenzi de 6,2 milioane de lei, dintre care 635 de mii de lei au fost deja achitate. Valoarea obligațiilor suplimentare stabilite per caz a ajuns la 387 de mii de lei, de peste trei ori mai mare decât în perioada similară din 2025.

Per total, obligațiile fiscale suplimentare calculate pentru plățile salariale au crescut cu 106,9% față de anul trecut, în timp ce numărul controalelor cu abateri a scăzut de la 26 la 16 cazuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#salarii în plic #munca la negru #Fisc #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.