Editorial de Dumitru Țîra Jr. – Patria suntem noi. Eu sunt Moldova!

29 Apr. 2026, 12:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2026, 12:04 // Actual //  bani.md

Există un cuvânt pe care îl folosim des, dar pe care fiecare dintre noi îl simte în mod diferit – Patria.

Pentru unii, Patria este locul în care s-au născut. Pentru alții, este locul de unde au plecat și în care își doresc să se întoarcă. Pentru marea majoritate, Patria este locul unde trăiesc oamenii pe care îi iubesc.

Dar, dincolo de toate percepțiile, Patria este ceva mult mai profund – Patria sunt oamenii.

Imaginați-vă pentru o clipă Moldova fără oameni. Fără vocile din piețe, fără râsul copiilor în curțile școlilor, fără idei, fără visuri, fără muzică, fără sărbători și fără tradiții. Cu siguranță, Moldova nu ar exista.

Pentru că o țară nu înseamnă doar un teritoriu. O țară înseamnă oamenii care trăiesc acolo, muncesc, creează, speră și cred.

Istoria Moldovei este, în esență, povestea oamenilor care au continuat să creadă în această țară chiar și atunci când a fost cel mai greu. Oameni care au trecut prin foamete, deportări, căderea URSS, crize economice, instabilitate politică, migrație… dar acești oameni nu au renunțat la ideea că, într-o zi, Moldova poate deveni mai bună.

Această poveste nu este scrisă doar de politicieni sau de instituțiile de stat. Ea este scrisă în fiecare zi de oameni obișnuiți: de profesori, de medici, de muncitori, de antreprenori, de artiști, de jurnaliști, de tineri care își caută calea. De fiecare dintre noi.

Dragostea de Patrie începe, de fapt, cu această legătură profundă dintre oameni și locul pe care îl numesc – Acasă. Cu limba pe care o vorbim, cu tradițiile care ne-au format și cu valorile care ne unesc ca societate.

Totodată, patriotismul nu este doar un sentiment frumos. Patriotismul este, înainte de toate, responsabilitate. Este responsabilitatea de a contribui la binele comun. De a face lucrurile mai bine decât au fost ieri. De a construi o societate în care oamenii au încredere unii în alții și în viitorul lor.

Patriotismul nu se vede doar în declarații mari sau în sloganuri. Se vede în lucrurile mici pe care le facem în fiecare zi. În felul în care alegem să muncim. În felul în care alegem să fim corecți. În felul în care alegem să ne implicăm.

O țară nu devine mai bună doar prin strategii și documente scrise pe hârtie. O țară devine mai bună atunci când oamenii ei decid că vor să fie parte din transformare. Atunci când aleg să creeze. Atunci când aleg să spună ce gândesc. Atunci când aleg să rămână conectați la destinul comun al societății în care trăiesc. Atunci când spun cu voce tare – Eu sunt Moldova!

Există momente în istoria unei țări în care este nevoie de mai mult curaj decât de obicei. Momente în care trebuie să ne întrebăm nu doar ce fel de țară avem, dar și ce fel de țară vrem să devenim. O țară modernă. O țară democratică. O țară în care oamenii pot trăi cu demnitate, libertate și speranță. O țară care face parte din civilizația Europeană.

Dar aceste lucruri nu se întâmplă singure. Ele se întâmplă atunci când oamenii aleg să creadă în țara lor, aleg să rămână, să se întoarcă, aleg să se dedice și să-și asume responsabilitatea față de țară.

Dragostea de patrie înseamnă și grija pentru moștenirea pe care o lăsăm generațiilor care vin după noi. Înseamnă să protejăm cultura noastră, memoria noastră și valorile care ne definesc. Dar mai ales înseamnă să construim o țară în care copiii noștri să poată trăi cu demnitate și cu spirit de libertate.

Patriotismul nu este doar despre trecut. Patriotismul este în special despre prezent și înainte de toate, despre viitor. Despre curajul de a crede că Moldova poate deveni mai puternică, mai modernă și mai prosperă. Și despre responsabilitatea de a contribui fiecare la această transformare.

Pentru că patria nu este ceva abstract.
Patria suntem noi!
Eu sunt Moldova!

06 Nov. 2026, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Nov. 2026, 13:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.