„Prosperitatea nu e în buzunar, e în cap”: Eugen Osmochescu schimbă paradigma la „Reinvent Moldova 2.0”

Prosperitatea nu este o destinație, ci o stare de spirit. Este mesajul central transmis de ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului „Reinvent Moldova 2.0”, organizat de grupul media Realitatea. Oficialul a mutat accentul de pe indicatorii economici clasici pe percepția individuală și colectivă a bunăstării, într-un discurs cu accente filosofice și geopolitice.

Ministrul a declarat că „oamenii sunt cea mai mare bogăție a Republicii Moldova”, subliniind că primul pilon al prosperității este individul modul în care gândește și percepe realitatea. „Prosperitatea nu este un punct final unde trebuie să ajungem. Este ceva care este în capul nostru”, a spus Osmochescu, sugerând că schimbarea începe din mentalitate, nu din statistici.

Inspirându-se din Marcel Proust, ministrul a parafrazat ideea „descoperirii noilor pământuri”, explicând că adevărata transformare vine din capacitatea de a vedea lucrurile „cu ochi diferiți”. În acest context, el a îndemnat societatea să valorifice lecțiile trecutului, dar să rămână orientată ferm spre viitor.

Discursul a inclus și o dimensiune geopolitică pronunțată. Oficialul s-a declarat „federalist convins” în sensul modelului care a stat la baza construcției Uniunea Europeană, considerând integrarea europeană drept singura cale viabilă pentru dezvoltarea Republicii Moldova. El a menționat că actualul context regional, marcat de războiul Rusiei contra Ucrainei și alte tensiuni globale, afectează direct economia și psihologia societății.

În viziunea ministrului, prosperitatea se construiește pe trei piloni: individul, comunitatea și statul. După componenta personală, al doilea nivel este societatea mediul de afaceri, ecosistemul economic și comunitățile locale. Abia al treilea pilon este statul, care trebuie să creeze cadrul pentru dezvoltare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.